Trump anunță posibile noi tarife contra țărilor care nu susțin ca SUA să preia Groenlanda: ”Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”

Președintele SUA Donald Trump a declarat vineri că ar putea impune tarife comerciale țărilor care nu susțin planurile sale de a prelua Groenlanda, teritoriu aparținând Danemarcei, aliat NATO.

„Aș putea impune tarife unor țări dacă nu se aliniază în privința Groenlandei, pentru că avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”, a spus Trump la o masă rotundă pe teme de sănătate organizată la Casa Albă.

Pe măsură ce Donald Trump ameninţă că ar putea folosi armata SUA pentru a prelua Groenlanda, oficiali şi diplomaţi europeni discută în mod discret opţiuni de ultimă instanţă pentru a se opune acestei intenţii, inclusiv limitarea cooperării militare cu Washingtonul, potrivit unor surse diplomatice citate de POLITICO.

Deşi un conflict militar direct între Statele Unite şi un stat european ar fi extrem de improbabil, oficialii europeni analizează alte forme de presiune în cazul în care administraţia Trump refuză orice compromis asupra statutului Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei şi parte a NATO.

Jocurile Olimpice de iarnă: Sportivul ucrainean Vladislav Heraskevich vrea să poarte în competiție casca pe care sunt imaginile unor atleți uciși în război. CIO nu acceptă „ manifestație sau propagandă politică, religioasă ori rasială”

Suspectul în masacrul de la Tumbler Ridge, din Canada, identificat

Principalul punct de pârghie discutat neoficial îl reprezintă reţeaua extinsă de baze militare americane din Europa, pe care Washingtonul le foloseşte pentru operaţiuni în Africa şi Orientul Mijlociu. Diplomaţi europeni se întreabă dacă SUA ar trebui să mai beneficieze de acces la aceste facilităţi, sprijin naval, aerian sau de informaţii, în cazul în care ar încerca să preia prin forţă teritoriu aparţinând unui stat aliat.

Cinci oficiali europeni au confirmat că aceste discuţii sensibile au loc în mai multe capitale, dar sunt ţinute departe de dezbaterile oficiale din cadrul UE şi NATO, precizează Politico.

Pe lângă aspectul militar, Europa este şi un partener comercial major al SUA şi un cumpărător important de armament american, ceea ce oferă un alt potenţial instrument de presiune.

Unii oficiali avertizează însă că o astfel de confruntare ar putea duce la o ruptură majoră în relaţia transatlantică, în timp ce alţii susţin că alianţa este deja profund afectată sub conducerea lui Trump şi că Europa trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a lansat un avertisment voalat în această săptămână. „Nu subestimăm declaraţiile privind Groenlanda. Dacă suveranitatea unui stat european şi aliat ar fi afectată, consecinţele ar fi fără precedent. Franţa urmăreşte situaţia cu maximă atenţie şi va acţiona în deplină solidaritate cu Danemarca”, a spus el.

În paralel, miniştrii de externe ai Danemarcei şi Groenlandei au purtat discuţii la Washington cu vicepreşedintele JD Vance şi secretarul de stat Marco Rubio, însă fără a se ajunge la un acord. Ministrul danez Lars Løkke Rasmussen a recunoscut că „există în continuare un dezacord fundamental”.

Potrivit diplomaţilor europeni, printre opţiunile discutate se numără tactici de amânare, lobby pe lângă republicanii americani, trimiterea de trupe aliate în vizite simbolice în Groenlanda şi chiar campanii de informare în SUA. S-a discutat şi varianta limitării sprijinului pentru operaţiunile militare americane în Europa.

În interiorul NATO, ideea sancţionării SUA este considerată extrem de riscantă. Un diplomat al Alianţei a avertizat că folosirea bazelor ca monedă de schimb ar produce „daune reciproce”, slăbind securitatea Europei şi reducând capacitatea operaţională a SUA.

În prezent, Statele Unite deţin 31 de baze permanente şi alte 19 facilităţi militare în Europa, cu aproximativ 67.500 de militari activi, concentraţi în principal în Germania, Italia şi Marea Britanie. Baza Ramstein din Germania este considerată crucială pentru operaţiunile americane din Orientul Mijlociu şi Africa.

Fostul comandant al forţelor americane din Europa, Ben Hodges, a avertizat că pierderea acestor baze ar avea efecte „dezastruoase” pentru SUA şi ar reduce semnificativ capacitatea de partajare a informaţiilor.

În acelaşi timp, în 2024 guvernele europene au aprobat contracte guvern-la-guvern pentru achiziţii de armament american în valoare de 76 de miliarde de dolari, peste jumătate din totalul global, ceea ce oferă Europei un alt instrument de presiune economică.

Totuşi, mulţi oficiali europeni sunt reticenţi să escaladeze conflictul, deoarece consideră sprijinul SUA esenţial pentru garantarea securităţii Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia.

Unii diplomaţi recunosc că disputa privind Groenlanda riscă să distragă atenţia de la prioritatea principală a Europei, respectiv susţinerea Ucrainei în faţa agresiunii ruse.

„Relaţia transatlantică se schimbă. Nu se va mai întoarce la ce a fost”, a concluzionat un oficial european.