Bruxellesul pregateste o rezolutie nimicitoare la adresa Guvernului PSD-ALDE. Reprimarea violenta din 10 august nu a fost uitata

politica

Parlamentul European este profund ingrijorat de legislatia reformata referitoare la legislatia judiciara si penala din Romania, in special cu privire la potentialul de a submina independenta sistemului judiciar, potrivit unui draft al rezolutiei care va fi votat in PE.

Documentul este doar o varianta de lucru care ar putea fi votata in sedinta de plen a Parlamentului European, din data de 14 noiembrie.

De asemenea, potrivit unui comunicat de presa transmis, marti, de europarlamentarul PSD, Gabriela Zoana, rezolutia cu privire la statul de drept in Romania va fi discutata, miercuri, in Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne din Parlamentul Europoean (LIBE).

Draftul rezolutiei intrat in posesia Mediafax aminteste de principiile Uniunii Europene care spun ca UE „se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept si respectarii drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor, si intrucat aceste valori sunt comune pentru Statele membre intr-o societate in care prevaleaza pluralismul, nediscriminarea, toleranta, justitia, solidaritatea si egalitatea intre femei si barbati”.

Totodata, draftul face trimitere si la avizele Comisiei de la Venetia si la independenta sistemului judiciar care este „consacrata la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale si la articolul 6 din CEDO si reprezinta o cerinta esentiala a principiului democratic al separarii puterilor”.

Documentul vorbeste si despre „existenta unei dezbateri continue cu privire la rolul Serviciului Roman de Informatii (SRI) si presupusa sa interventie in cadrul activitatilor sistemului judiciar roman, ridicand intrebari cu privire la posibila amploare si modalitati ale unei astfel de ingerinte; intrucat Comisia de la Venetia concluzioneaza ca este necesara o „revizuire amanuntita a normelor juridice privind controlul serviciilor de informatii”, potrivit sursei citate.

De asemenea, draftul aminteste si despre initiativa de revizuire a Constitutiei, in sensul redefinirii familiei si de referendumul din 6 si 7 octombrie.

„Intrucat numeroase grupuri pentru drepturile omului si-au exprimat preocuparea ca propunerea ar putea conduce la o incalcare a standardelor internationale in domeniul drepturilor omului si la cresterea discriminarii homofobe in Romania; intrucat revizuirea a fost aprobata in Parlament cu o majoritate de doua treimi; intrucat referendumul nu a reusit sa atinga tinta de participare de 30%”, se arata in document.

Sursa mentionata aduce in discutie si faptul ca „APCE solicita Romaniei sa respinga noile proiecte de legi care impun ONG-urilor obligatii suplimentare de raportare financiara, sa le modifice in conformitate cu recomandarile Comisiei de la Venetia si cu OSCE / BIDDO si sa le supuna unei largi consultari publice inainte de adoptare”.

„Intrucat seful procurorului general al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) a fost inlaturat din functie la 9 iulie 2018 impotriva avizului Consiliului Judiciar, in urma unei hotarari a Curtii Constitutionale care limita puterile presedintelui; intrucat, dimpotriva, Comisia de la Venetia a declarat ca ar fi importanta „intarirea independentei procurorilor si mentinerea si sporirea rolului institutiilor precum Presedintele si CSM, capabile sa echilibreze influenta ministrului (justitiei)” ; intrucat guvernul roman a adoptat o ordonanta de urgenta la 15 octombrie 2018; intrucat, pana in prezent, 48 de procurori au trebuit sa isi paraseasca functia dupa intrarea in vigoare a ordonantei, ceea ce ar fi putut impiedica un numar mare de investigatii in curs; intrucat ministrul justitiei din Romania a solicitat demiterea procurorului general la 24 octombrie 2018, acuzandu-l ca a depasit autoritatea sa”, mai arata draftul rezolutiei privind Romania.

Totodata, PE „este profund ingrijorat de legislatia reformata referitoare la legislatia judiciara si penala din Romania, in special cu privire la potentialul sau de a submina in mod structural independenta sistemului judiciar si capacitatea de a combate eficient coruptia in Romania, precum si de a slabi statul de drept”.

In plus, este condamna „interventia violenta si disproportionata a fortelor de politie in timpul protestelor de la Bucuresti din august 2018”.

Prin urmare oficialii europeni fac mai multe recomandari autoritatilor romane:

„1. indeamna autoritatile romane sa contracareze orice masuri care ar dezincrimina coruptia in functie si sa aplice strategia nationala anticoruptie; invita autoritatile romane sa instituie garantii pentru a asigura o baza transparenta si legala pentru orice cooperare institutionala si pentru a evita orice ingerinta care sa depaseasca sistemul de verificare si echilibrare; solicita consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informatii;

2. recomanda cu fermitate reconsiderarea legislatiei privind finantarea, organizarea si functionarea ONG-urilor in ceea ce priveste potentialul sau de a avea un efect intimidant asupra societatii civile, precum si in contradictie cu principiul libertatii de asociere si dreptul la viata privata si de ao alinia pe deplin Cadru UE;

3. isi exprima profunda ingrijorare cu privire la restrictiile politice ale libertatii mass-mediei si la propunerile de lege penalizand denigrarea Romaniei in strainatate si reintroducand defaimarea in Codul penal;

4. indeamna Parlamentul si guvernul Romaniei sa puna in aplicare pe deplin toate recomandarile Comisiei Europene, GRECO si Comisiei de la Venetia si sa se abtina de la orice reforma care ar pune in pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenta sistemului judiciar ; indeamna sa se continue angajarea societatii civile si abordarea chestiunilor mentionate anterior intr-un proces transparent si cuprinzator; incurajeaza sa solicite Comisiei de la Venetia o evaluare proactiva a masurilor legislative in cauza inainte de aprobarea lor finala;

5. invita guvernul roman sa coopereze cu Comisia Europeana in conformitate cu principiul cooperarii loiale, astfel cum este prevazut in tratat;

6. isi reitereaza regretul cu privire la faptul ca Comisia a decis sa nu publice Raportul UE anticoruptie in 2017 si solicita cu fermitate Comisiei sa reia fara intarziere monitorizarea anticoruptie anuala in toate statele membre; invita Comisia sa elaboreze un sistem de indicatori stricti si de criterii uniforme usor de aplicat, pentru a masura nivelul coruptiei in statele membre si pentru a evalua politicile lor anticoruptie, in conformitate cu Rezolutia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protectia intereselor financiare ale UE;

7. solicita insistent un proces periodic, sistematic si obiectiv de monitorizare si de dialog, care sa implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de baza ale UE in ceea ce priveste democratia, drepturile fundamentale si statul de drept, implicand Consiliul, Comisia si Parlamentul, in Rezolutia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democratia, statul de drept si drepturile fundamentale (Pactul DRF); reitereaza faptul ca acest mecanism ar trebui sa cuprinda un raport anual cu recomandari specifice fiecarei tari;

8. solicita Comisiei Europene, in calitate de gardian al tratatelor, sa monitorizeze actiunile intreprinse in urma recomandarilor autoritatilor romane, continuand sa ofere sprijinul deplin Romaniei in gasirea de solutii adecvate;

9. incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta rezolutie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor si parlamentelor statelor membre si Presedintelui Romaniei.”

Comentarii: