Budapesta a blocat prin veto aderarea Ucrainei la centrul de aparare cibernetica al NATO. Rasplata in gaze din partea Moscovei
Ungaria a ridicat un alt obstacol in calea eforturilor de cooperare ale Ucrainei cu NATO, blocand aderarea Kievului la centrul de aparare cibernetica al NATO, anunta Kiev Post.
Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate Nationala si Aparare al Ucrainei, a anuntat pe 4 februarie ca guvernul premierului Viktor Orban a fost singurul membru NATO care s-a opus prin veto.
Seful securitatii nationale a declarat ca Ucraina a solicitat anul trecut sa se alature organizatiei NATO Cooperative Cyber Defense of Excellence (CCDCOE), cu sediul in Estonia, si ca toate cerintele au fost indeplinite. Veto-ul Ungariei da inapoi perspectivele Ucrainei de a se alatura centrului de aparare cibernetica cu cel putin sase luni, intrucat cererile de aderare sunt examinate bianual.
Guvernul lui Orban a impiedicat din 2017 Ucraina sa se integreze mai mult in NATO.
Disputa deriva dintr-o lege privind limba si educatia pe care Ucraina a adoptat-o pentru a ridica statutul limbii ucrainene ca raspuns la dominatia istorica si artificiala a limbii ruse. Ca urmare, minoritatile pot studia in limba lor in primii patru ani de scolarizare, dupa care invatamantul primar trece la ucraineana. Limbile minoritare sunt apoi retrogradate ca materie secundara la nivelurile superioare de invatamant. Dispozitiile legii nu interzic infiintarea de scoli private pentru predarea limbilor auxiliare.
Ungaria si Rusia s-au opus legii. Ucraina a argumentat ca legea ajuta minoritatile sa isi construiasca cariere in Ucraina si sa obtina o educatie universitara. Inainte de adoptarea legii, 62% dintre absolventii scolilor primare din cele 71 de scoli de limba maghiara nu reuseau sa treaca testul obligatoriu de limba ucraineana, potrivit Forumului pentru Europa Centrala, de Est si de Sud-Est (FOMOSO), cu sediul in Elvetia.
Cei mai multi dintre cei peste 100.000 de etnici maghiari din Ucraina locuiesc in cea mai vestica regiune Zakarpattia (Transcarpatia).
Blocarea Ucrainei de a adera la CCDCOE vine in contextul in care Kievul s-a confruntat in ianuarie cu doua atacuri cibernetice la nivel de stat asupra guvernului si altor institutii, care au fost atribuite Rusiei. Moscova a negat ca se afla in spatele atacurilor si a respins acuzatiile ca fiind „stiri false”.
Budapesta a blocat pentru prima data intalnirile NATO cu Ucraina la nivel ministerial. De asemenea, in 2019, Ungaria a pus veto la o declaratie NATO privind Ucraina cu cateva ore inainte de o vizita de stat a Rusiei, deoarece nu continea o clauza privind „privarea de drepturi” a minoritatii maghiare din Transcarpatia.
Considerat cel mai apropiat aliat din UE al Rusiei, Orban a cerut UE sa ridice sanctiunile impuse Rusiei pentru confiscarea prin forta a peninsulei ucrainene Crimeea in 2014. In luna mai a aceluiasi an, Orban a cerut autonomie pentru maghiarii din Transcarpatia, care a apartinut monarhiei austro-ungare pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial.
Agentia de informatii interne a Ucrainei, SBU, a publicat in 2018 o inregistrare video in care un consul maghiar din orasul regional Berehove din Zakarpattia emite pasapoarte maghiare, cerand in acelasi timp destinatarilor sa pastreze acest secret. Legislatia ucraineana interzice dubla cetatenie, iar consulul maghiar nenumit a fost expulzat.
Anul trecut, Ungaria a semnat un contract de achizitie de gaze naturale pe 15 ani cu statul rus Gazprom. Acordul prevede ca gazul sa fie transportat prin conductele rusesti, ocolind Ucraina, care se invecineaza cu Ungaria.
Ulterior, Ministerul ucrainean de Externe a criticat acordul, numindu-l o decizie politica care nu are sens din punct de vedere economic, deoarece gazul va fi transportat pe distante mai mari in jurul Ucrainei pentru a ajunge in Ungaria.
Orban este cel mai longeviv sef de guvern populist de dreapta din Europa, fiind prim-ministru din 2010 impreuna cu partidul sau Fidesz. El vorbeste frecvent „despre ascensiunea Eurasiei si vede Ungaria ca fiind in centrul unui ‘triunghi Berlin-Moscova-Istanbul'”, a scris Chatham House, cu sediul la Londra. „In special, el a sporit legaturile cu Moscova in domenii precum energia, prin aderarea la proiectele rusesti de conducte, prin acordarea unei companii rusesti a contractului pentru construirea unei centrale nucleare si, cel mai recent, prin decizia de a gazdui Banca Internationala de Investitii controlata de Rusia”, a mentionat organizatia.
UE a criticat pozitia anti-imigratie a lui Orban si alte politici ale acestuia pentru regresul in ceea ce priveste statul de drept si combaterea coruptiei. Ingrijorarea crescanda a determinat Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) sa recomande o misiune de observare electorala la scara larga in Ungaria pentru alegerile parlamentare din 3 aprilie.
In luna iulie a anului trecut, un raport al Comisiei Europene privind statul de drept a afirmat ca libertatea presei si independenta justitiei se erodeaza in Ungaria. Un rezumat al raportului afirma ca „riscurile de clientelism, favoritism si nepotism in administratia publica la nivel inalt, precum si riscurile care decurg din legatura dintre intreprinderi si actorii politici raman neabordate” in Ungaria.
