Bulgaria a devenit „bateria Europei de Est”, obținând milioane de euro din vânzarea energiei. România nu a investit în capacități de stocare, sub guvernele Ciucă și Ciolacu

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Situația este favorizată de producția energetică a Bulgariei și de dezvoltarea rapidă a capacităților de stocare, în timp ce seceta severă din regiune afectează funcționarea sistemelor energetice dependente de Dunăre, relatează Mediafax.

Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a declarat că Bulgaria exportă în prezent între 32.000 și 33.000 MWh de energie electrică pe zi, volume prezentate de autoritățile de la Sofia drept excepționale. Potrivit ministrului, criza provocată de nivelul foarte scăzut al Dunării a creat condiții favorabile pentru exportatorii bulgari și a generat venituri suplimentare de milioane de leva.

SUA schimbă jocul în Venezuela. China riscă să piardă miliarde de dolari

Adevărul despre sucurile naturale de fructe și kilogramele în plus

România se numără printre țările care importă energie din Bulgaria într-un moment în care producția internă este afectată de oprirea unuia dintre reactoarele de la Cernavodă.

România acoperă deficitul de producție prin importuri

Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat la 28 iulie, în contextul scăderii accentuate a nivelului Dunării. Operatorul Nuclearelectrica a luat măsura preventiv pentru a asigura condițiile necesare funcționării în siguranță a sistemelor de răcire.

Unitatea 2 a continuat să funcționeze, însă autoritățile române au avertizat că evoluția nivelului Dunării trebuie urmărită atent. Funcționarea centralei este importantă pentru echilibrul sistemului energetic românesc, iar oprirea unui reactor reduce disponibilul de producție internă într-o perioadă de consum ridicat.

Datele Transelectrica citate de Mediafax pentru seara zilei de 6 august arătau că România avea, la ora 19:45, un consum de aproximativ 7.232 MW și o producție internă de circa 4.991 MW. Diferența era acoperită prin importuri, importul net ajungând la aproximativ 2.240 MW.

Cel mai mare flux fizic de energie provenea din Bulgaria, prin cele patru interconexiuni dintre cele două țări. Fluxul a ajuns la aproximativ 2.474 MW. Totuși, datele privind fluxurile fizice de la graniță nu trebuie interpretate automat ca reprezentând cantitatea de energie consumată efectiv în România, deoarece o parte poate tranzita ulterior către alte sisteme energetice, inclusiv Republica Moldova.

Presa bulgară a relatat, de asemenea, despre cererea ridicată pentru energia disponibilă în Bulgaria. Traderi din România și Ungaria ar fi solicitat capacități transfrontaliere importante pentru achiziții de electricitate, în condițiile în care capacitatea disponibilă pentru export era aproape integral utilizată.

Bulgaria își consolidează rolul de furnizor regional

Poziția favorabilă a Bulgariei este susținută atât de producția nucleară, cât și de dezvoltarea accelerată a sistemelor de stocare în baterii. Cele două reactoare ale centralei de la Kozlodui reprezintă o componentă importantă a mixului energetic bulgar, asigurând o parte semnificativă din producția de electricitate a țării.

În paralel, Bulgaria a investit masiv în capacități de stocare care permit utilizarea energiei produse în exces în timpul zilei, în special de instalațiile fotovoltaice. Electricitatea poate fi stocată în baterii și furnizată ulterior în rețea, în special în orele de seară, când producția solară scade, iar consumul și prețurile pot crește.

Potrivit informațiilor citate de presa bulgară, capacitățile de stocare au devenit un element important al sistemului energetic național și contribuie la creșterea flexibilității acestuia. Autoritățile de la Sofia consideră că dezvoltarea bateriilor poate consolida poziția Bulgariei pe piața regională de electricitate.

România a rămas în urmă în dezvoltarea capacităților de stocare, în raport cu ritmul în care au crescut producția regenerabilă și nevoile sistemului energetic, mai ales pentru că în anii guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, investițiile în baterii au avansat extrem de lent. Deși ulterior au fost lansate proiecte și programe de finanțare, decalajul acumulat limitează în continuare capacitatea României de a absorbi surplusul de producție și de a-l utiliza în orele de vârf, când importurile devin necesare.

În același timp, centralele nucleare de la Kozlodui continuă să funcționeze, în pofida nivelului scăzut al Dunării. Sistemele de răcire și măsurile de siguranță ale centralei permit menținerea producției în condițiile actuale, însă autoritățile bulgare urmăresc evoluția secetei și nu exclud măsuri de reducere a puterii în cazul agravării situației.

Guvernul de la București a pregătit, în acest context, măsuri pentru situații în care echilibrul sistemului energetic ar deveni dificil de menținut. Transelectrica poate recurge, în caz de necesitate, la reducerea sau anularea exporturilor și, ca măsură de ultimă instanță, la limitarea temporară a consumului unor mari consumatori industriali.

Autoritățile române au recomandat, de asemenea, reducerea voluntară a consumului de energie în intervalul 19:00-23:00, perioadă în care producția fotovoltaică scade, iar presiunea asupra sistemului energetic crește.