Întâlnirea va avea loc luni, 10 august, ambasadoarea ucraineană aflându-se în prezent la Kiev, a precizat pentru AFP echipa şefei diplomaţiei bulgare.
Ministerul bulgar al Apărării a anunţat, în urma unei analize preliminare a resturilor aparatului, că acesta a fost cel mai probabil o dronă-momeală de tip Maya, model despre care instituţia afirmă că este utilizat pe scară largă de forţele armate ucrainene. Autorităţile bulgare au subliniat însă că, în acest moment, nu există motive pentru a considera incidentul unul deliberat.
Drona a pătruns în spaţiul aerian bulgar sâmbătă, în jurul orei locale 08:10, venind dinspre România, şi a explodat într-un lan de floarea-soarelui, la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei, în apropierea fostului punct de trecere a frontierei Kardam. Nu au fost înregistrate victime şi nu au fost avariate clădiri sau alte elemente de infrastructură.
Locul exploziei se află la aproximativ 1.000 de metri de staţia bulgară de comprimare a gazelor de pe conducta Trans-Balcanică şi, potrivit Reuters, la numai 200 de metri de staţia de comprimare aflată pe teritoriul României. Conducta face legătura între Turcia şi Ucraina şi constituie o componentă importantă a infrastructurii energetice regionale.
Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că drona transporta o cantitate importantă de explozibil, judecând după intensitatea deflagraţiei şi fumul negru produs.
„Un lucru este sigur: drona transporta o cantitate semnificativă de explozibili, având în vedere că explozia a putut fi auzită de la distanţă şi a produs un asemenea fum negru”, a afirmat premierul bulgar.
Sunetul aparatului a fost înregistrat mai întâi de Poliţia de Frontieră română, după care o patrulă bulgară din zona General Toshevo a observat explozia şi fumul negru, potrivit autorităţilor de la Sofia.
Rumen Radev a dezvăluit că aparatul nu a fost detectat anterior nici în spaţiul aerian românesc şi nici în cel bulgar. Autorităţile bulgare nu primiseră nici o avertizare din partea Centrului NATO pentru Operaţiuni Aeriene Combinate de la Torrejón, Spania, responsabil cu monitorizarea spaţiului aerian din sudul Europei.
„Atunci când zboară la altitudine joasă, nu este posibil să se asigure o acoperire radar suficient de densă”, a explicat premierul bulgar.
Radev a recunoscut că detectarea şi identificarea dronelor de mici dimensiuni reprezintă în continuare o problemă şi a menţionat întârzieri în livrarea unor radare de înaltă precizie destinate armatei bulgare.
Guvernul de la Sofia a decis după incident intensificarea supravegherii în zona frontierei cu România şi consolidarea protecţiei obiectivelor strategice.
Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov, a precizat că Bulgaria îşi întărise deja apărarea aeriană după incidentele cu drone înregistrate în România la sfârşitul lunii iulie. Au fost desfăşurate forţe suplimentare, sisteme de rachete sol-aer, elicoptere Cougar, avioane Su-25 şi staţii radar suplimentare.
Kievul a transmis că nu a atacat în mod deliberat teritoriul bulgar şi a anunţat că încearcă să stabilească împreună cu autorităţile de la Sofia circumstanţele incidentului.
„Suntem în contact strâns cu partea bulgară pentru a clarifica circumstanţele”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Gheorghi Tîhîi.
„Putem afirma cu certitudine că forţele armate ucrainene nu au direcţionat în mod deliberat niciun aparat către Bulgaria”, a adăugat el. Kievul nu a confirmat însă oficial că drona identificată de autorităţile bulgare îi aparţinea.
Ministerul bulgar al Apărării a ajuns, la rândul său, la concluzia preliminară că nu există indicii care să sugereze că aparatul ar fi fost trimis intenţionat spre teritoriul Bulgariei.
Incidentul a provocat însă reacţii politice la Sofia, mai multe formaţiuni solicitând stabilirea exactă a originii dronei şi a traseului acesteia.
Partidul GERB a cerut explicaţii privind tipul aparatului, locul de unde a fost lansat şi dacă pătrunderea în spaţiul aerian bulgar a fost accidentală sau a reprezentat o acţiune deliberată împotriva unui stat membru NATO. Formaţiunea a susţinut că incidentul demonstrează necesitatea unui sistem comun european şi aliat de apărare împotriva dronelor pe întregul flanc estic al NATO.
Deputatul Ivaylo Mirchev, din Bulgaria Democrată, a cerut ca incidentul să fie investigat inclusiv din perspectiva unei posibile tentative de atac asupra infrastructurii critice, având în vedere apropierea de conducta de gaze.
Autorităţile bulgare au precizat că investigaţia privind originea, traseul şi circumstanţele în care drona a ajuns în apropierea frontierei cu România continuă.