Câciu atacă ajustarea deficitului, fără să abordeze responsabilitatea PSD: „S&P nu ne-a cerut să sărăcim România”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„S&P nu ne-a cerut să sărăcim România ca să salvăm deficitul. Asta este, poate, cea mai importantă concluzie după evaluarea de ieri. S&P a menținut ratingul României la BBB-/A-3, investment grade, cu perspectivă negativă. Unii se grăbesc să transforme decizia într-o victorie a Guvernului. Nu este!”, a scris Adrian Câciu.

Social-democratul atacă și argumentul potrivit căruia ar fi necesare noi restricții bugetare pentru evitarea unei deteriorări a situației financiare.

Escaladare a războiului dintre Simion și Realitatea. Liderul AUR îi va face lui Maricel Păcuraru plângeri penale pentru șantaj

Presshub: CJUE: drepturile angajaților care cumulează un contract cu normă întreagă și unul pe fracțiune de normă trebuie calculate pe baza ambelor contracte

„Alții o folosesc pentru a continua discursul fricii: dacă nu mai tăiem, dacă nu mai punem taxe, dacă nu mai strângem cureaua, vine dezastrul. Ambele interpretări ratează problema. România are nevoie de consolidare fiscală. Asta nu este în discuție. Dar adevărata întrebare este alta: ce fel de consolidare?”, a afirmat fostul ministru.

Câciu susține că reducerea deficitului poate slăbi economia

Fostul ministru susține că majorările de taxe, comprimarea consumului și înghețarea veniturilor pot îmbunătăți indicatorii bugetari, dar pot afecta perspectivele economice.

„Pentru că poți reduce deficitul și, în același timp, să slăbești economia. Poți crește taxe, poți îngheța venituri, poți comprima consumul și poți frâna investițiile. Pe hârtie, deficitul poate arăta mai bine. Dar dacă în urma ajustării ai mai puțină creștere economică, mai puține investiții, venituri reale mai mici și o bază fiscală mai slabă, atunci ai rezolvat contabil problema de astăzi și ai complicat problema de mâine”, a susținut Câciu.

Acesta cere reducerea risipei, îmbunătățirea colectării și protejarea investițiilor, prezentând aceste măsuri drept alternativa la continuarea austerității.

„Reducem risipa și ineficiența statului. Creștem colectarea. Protejăm investițiile. Distribuim echitabil costul consolidării. Nu punem nota de plată, din nou și din nou, pe salariați, pensionari, familii și firmele care produc”, a transmis deputatul PSD.

Dezechilibrele sunt atribuite statului, fără referiri la deciziile guvernării Ciolacu

În explicarea dezechilibrelor, Câciu se referă la incapacitatea statului de a le corecta structural, fără să identifice deciziile politice care au contribuit la agravarea deficitului.

„Nu poți construi sustenabilitate fiscală pe o economie slăbită. Nu poți cere permanent oamenilor să plătească factura unor dezechilibre pe care statul nu este capabil să le corecteze structural. Și nu poți transforma frica de rating în politică economică”, a scris fostul ministru.

El avertizează că neîncrederea investitorilor poate crește costurile de finanțare înainte ca o agenție să decidă retrogradarea ratingului și solicită stimularea economiei prin fonduri europene, investiții, infrastructură și reindustrializare.

În final, Câciu prezintă această abordare drept opusul politicilor dreptei.

„Nu simțiți că tot ce v-am prezentat este exact invers față de modelul celor de dreapta? Este. Dar este soluția!”, a afirmat social-democratul.

Ce spune S&P despre măsurile fiscale

Standard & Poor’s a menținut vineri ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă.

În evaluarea sa, agenția identifică majorările TVA și accizelor, înghețarea salariilor și pensiilor și modificările impozitării companiilor printre măsurile care au produs îmbunătățirea situației bugetare.

S&P estimează un deficit de 6,25% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024, potrivit metodologiei europene. Agenția avertizează însă că ajustarea fiscală și inflația ridicată afectează consumul, anticipând o contracție economică de 0,5% în acest an.

Fondul Monetar Internațional arăta în raportul privind România publicat în noiembrie 2025 că pachetul fiscal, inclusiv majorarea TVA, a contribuit la evitarea suspendării fondurilor structurale europene și a retrogradării în categoria nerecomandată investițiilor.

Cum a crescut deficitul în guvernarea Ciolacu

În 2024, în timpul guvernării conduse de Marcel Ciolacu, cheltuielile bugetare au crescut cu 19,1%, în timp ce veniturile au avansat cu 10,4%, potrivit Ministerului Finanțelor.

Cheltuielile de personal au crescut cu 24%, la 164,6 miliarde de lei. Cele pentru bunuri și servicii au urcat cu 21,4%, iar cheltuielile de asistență socială, care includ pensiile, au avansat cu 17,2%, la 223,93 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a indicat printre cauzele creșterii cheltuielilor sociale indexarea pensiilor cu 13,8% de la începutul anului și recalcularea aplicată din septembrie 2024.

Deficitul pe bază de numerar a ajuns la 152,72 miliarde de lei, respectiv 8,65% din PIB, față de 5,61% în 2023. Această metodologie este diferită de cea europeană utilizată în evaluarea S&P.