Energia resimțită pe parcursul zilei nu depinde însă de o singură băutură. Somnul, hidratarea, alimentația și activitatea fizică au o influență mult mai importantă asupra capacității de concentrare și asupra senzației de oboseală. Unele băuturi pot completa aceste obiceiuri și pot fi o alegere potrivită pentru diminețile în care cafeaua nu este dorită sau nu este bine tolerată.
Ceaiul verde este una dintre cele mai cunoscute alternative la cafea. El conține în mod natural cofeină, însă cantitatea poate fi mai redusă decât cea prezentă într-o porție obișnuită de cafea. Nivelul exact diferă în funcție de tipul de ceai, cantitatea folosită și durata infuzării.
Pe lângă cofeină, ceaiul verde conține L-teanină, un aminoacid studiat pentru efectele sale asupra atenției și stării de relaxare. Asocierea dintre cofeină și L-teanină poate contribui la menținerea vigilenței, fără ca experiența să fie identică celei produse de o cafea.
Ceaiul verde furnizează și compuși vegetali din categoria polifenolilor. Totuși, el nu trebuie privit ca o băutură care poate compensa lipsa somnului sau mesele dezechilibrate. Efectul stimulant rămâne legat în principal de cofeină.
Persoanele sensibile la aceasta ar trebui să țină cont că și ceaiul verde poate provoca agitație, palpitații sau dificultăți de adormire dacă este consumat în cantități mari ori prea târziu în cursul zilei.
Matcha este obținută din frunze de ceai verde măcinate foarte fin. Spre deosebire de ceaiul infuzat, în cazul matcha este consumată practic frunza sub formă de pulbere, ceea ce modifică și cantitatea de substanțe active ingerate.
O porție de matcha poate conține o cantitate semnificativă de cofeină, astfel că această băutură nu reprezintă o variantă fără stimulente. Pentru unele persoane poate fi însă mai ușor de integrat în rutina de dimineață decât cafeaua.
Prepararea contează. Băuturile pe bază de matcha din comerț pot conține cantități importante de zahăr, siropuri sau creme. În acest caz, avantajele unei băuturi simple pot fi însoțite de un aport inutil de zaharuri adăugate.
O variantă preparată acasă, cu apă sau lapte și fără cantități mari de zahăr, permite un control mai bun asupra ingredientelor. Cei care încearcă să își reducă aportul total de cofeină trebuie să verifice și cantitatea de pudră folosită.
Apa nu conține cofeină și nu are un efect stimulant comparabil cu cel al cafelei. Cu toate acestea, hidratarea insuficientă poate fi asociată cu senzație de oboseală, dificultăți de concentrare, dureri de cap și scăderea capacității de efort.
După mai multe ore de somn în care nu au fost consumate lichide, un pahar cu apă poate fi o alegere simplă pentru începutul zilei. Pentru majoritatea oamenilor sănătoși nu este necesară adăugarea unor ingrediente speciale pentru ca apa să își îndeplinească rolul.
Apa cu lămâie poate fi consumată dacă gustul este mai plăcut, dar lămâia nu transformă apa într-un stimulent și nu produce, prin ea însăși, un surplus spectaculos de energie. Beneficiul principal rămâne hidratarea.
Necesarul de lichide diferă de la o persoană la alta și este influențat de temperatură, activitate fizică, alimentație, sarcină și anumite afecțiuni. Setea și culoarea urinei pot oferi unele indicii despre hidratare, dar recomandările medicale individuale au prioritate în cazul persoanelor cu boli renale, cardiace sau alte probleme care impun controlul consumului de lichide.
Cei care doresc să renunțe la cafea, dar nu și la cofeină, pot lua în calcul ceaiul negru. Acesta conține cofeină în mod natural, iar concentrația diferă în funcție de sortiment și de felul în care este preparat.
O altă băutură cunoscută pentru efectul stimulant este yerba mate, preparată din frunzele plantei Ilex paraguariensis. Și aceasta conține cofeină, motiv pentru care poate crește temporar starea de vigilență și poate reduce senzația de somnolență.
Faptul că aceste băuturi provin din plante nu înseamnă că pot fi consumate fără limită. Cantitatea totală de cofeină din toate sursele unei zile trebuie luată în calcul, inclusiv cea provenită din ceai, băuturi energizante, cola, cacao, ciocolată sau anumite medicamente.
Consumul excesiv de cofeină poate favoriza nervozitatea, tremorul, palpitațiile, disconfortul digestiv și tulburările de somn. Toleranța diferă considerabil între persoane, iar unele persoane pot resimți efecte neplăcute chiar și după cantități relativ mici.
Pentru cei care vor să renunțe complet la cofeină, există și variante precum cafeaua decofeinizată, infuziile din plante sau băuturile preparate din cereale prăjite. Cafeaua decofeinizată păstrează o parte importantă din aroma asociată cafelei, dar conține mult mai puțină cofeină decât varianta obișnuită. Cantități mici pot rămâne totuși prezente.
Infuziile de mentă, ghimbir sau alte plante pot fi plăcute dimineața, însă nu trebuie prezentate drept surse de energie comparabile cu o băutură care conține cofeină. Ele pot contribui în primul rând la aportul de lichide și la diversificarea rutinei.
Și laptele sau băuturile vegetale pot face parte din micul dejun, mai ales atunci când sunt asociate cu alimente care furnizează proteine, carbohidrați complecși și grăsimi nesaturate. În cazul băuturilor vegetale este utilă verificarea etichetei, deoarece conținutul de proteine, vitamine și zahăr poate varia mult de la un produs la altul.
Pentru menținerea energiei pe parcursul întregii zile, băutura de dimineață este doar o piesă dintr-un ansamblu mai larg. Un somn suficient, un mic dejun echilibrat pentru persoanele care obișnuiesc să îl consume, hidratarea adecvată și mișcarea regulată au un rol mai important decât alegerea dintre cafea și ceai.
Oboseala persistentă nu ar trebui însă pusă automat pe seama lipsei de cofeină. Dacă senzația de epuizare apare frecvent, este intensă sau se asociază cu amețeli, dificultăți de respirație, palpitații, modificări inexplicabile ale greutății ori alte simptome, este indicată evaluarea medicală. Uneori, oboseala poate avea cauze care necesită investigații, iar simpla înlocuire a cafelei cu o altă băutură nu rezolvă problema.