Caldura incendiilor poate transforma metalele din sol in substante chimice care cauzeaza cancer, arata o noua cercetare
Caldura incendiilor de vegetatie poate transforma metalele care se gasesc in mod natural in sol in particule aeropurtate care cauzeaza cancer, potrivit unui nou studiu, informeaza CNN.
In timp ce un numar tot mai mare de cercetari s-au concentrat asupra impactului gazelor si particulelor transportate de incendiile de vegetatie, s-a acordat mai putina atentie efectului pe care acestea l-ar putea avea asupra metalelor care exista in mod natural in sol si in plante.
Insa caldura puternica de la incendiile de vegetatie poate transforma cromul din versiunea sa benigna, in particule toxice in aer, care pun in pericol pompierii si oamenii care locuiesc in apropiere, potrivit studiului publicat in jurnalul Nature Communications in decembrie.
„In amestecul complex de gaze si particule pe care incendiile il arunca sub forma de fum si il lasa in urma sub forma de praf, metalele grele precum cromul au fost in mare masura trecute cu vederea”, a anuntat, intr-un comunicat de presa, Scott Fendorf, coautor al studiului si profesor la Stanford Doerr School of Sustainability.
Cromul este un element comun in solurile din vestul Statelor Unite, Australia, Brazilia, Europa, Indonezia si Africa de Sud.
Anumite procese chimice naturale pot declansa o transformare a metalului dintr-o forma benigna, numita crom 3, intr-un cancerigen numit crom hexavalent sau crom 6. Toxina, care a devenit cunoscuta datorita filmului „Erin Brockovich” (2000), poate provoca cancer, afecteaza organele si provoaca alte probleme de sanatate.
Dupa ce in 2019 in Australia au fost publicate cercetari privind declansarea acestei transformari de catre caldura intensa a incendiilor de padure, oamenii de stiinta de la Stanford si-au propus sa testeze teoria prin colectarea de mostre din soluri bogate in crom din patru rezervatii ecologice din North Coast Range din California, care trecusera prin incendii puternice in 2019 si 2020.
Ei au testat solul din zonele arse si din zonele crutate, separand si cele mai mici particule care ar putea ajunge in aer. In zonele bogate in crom, unde vegetatia a permis ca incendiile sa arda intens si pentru o perioada lunga de timp, cercetatorii au descoperit ca nivelurile de crom toxic erau de aproximativ sapte ori mai mari decat in zonele neatinse de foc.
Conform studiului, chiar si dupa ce un incendiu a fost izolat, comunitatile locale aflate pe directia vantului ar putea fi in continuare expuse, din cauza vantului puternic care transporta particule fine de sol care contine crom.
Potrivit lui Fendorf, riscul pentru sanatate scade de obicei dupa ce primele ploi mari spala metalele. Dar ar putea dura saptamani sau luni pana va ploua dupa un incendiu, mai ales ca schimbarile climatice cresc probabilitatea si frecventa secetei.
In momentul in care au fost prelevate probele, California se confrunta cu o seceta istorica, de mai multi ani. Fara ploile atat de necesare pentru a spala substantele contaminante, dupa aproape un an, cercetatorii au descoperit cromul toxic inca in sol, continuand sa prezinte riscuri pentru sanatatea comunitatilor din apropiere.
Epidemiologul Tarik Benmarhnia de la Scripps Institution of Oceanography, care studiaza impactul fumului provocat de incendii asupra sanatatii, a declarat pentru CNN ca noile descoperiri au fost o „proba importanta”.
„Acest tip de explicatie a compozitiei metalice este complementara cu ceea ce stim deja si ne va ajuta cu siguranta sa intelegem impactul asupra sanatatii populatiilor umane”, a spus Benmarhnia, care nu a fost implicat in studiu.
Cercetarea se adauga dovezilor tot mai mari ale efectelor periculoase ale fumului provocat de incendii, care transporta si particule fine, sau PM 2,5, un poluant mic, dar periculos. Cand este inhalat, poate ajunge adanc in tesutul pulmonar si poate chiar intra in sange. PM 2.5 a fost asociat cu o serie de probleme de sanatate, inclusiv astmul, bolile de inima, bronsita cronica si alte boli respiratorii.
„Descoperirile noastre ajuta la amplificarea cunostintelor despre ce fel de toxine pot fi in fumul de incendiu”, a declarat Fendorf pentru CNN.
Oamenii de stiinta mai spun ca alte metale precum manganul, nichelul si nanoparticulele de fier ar putea reprezenta amenintari similare, dar sunt necesare mai multe cercetari.
Incendiile de padure au un scop ecologic vital. Ele cresc nutrientii solului si indeparteaza materia in descompunere. Fara aceste incendii, frunzisul prea bogat, cum ar fi ierburile si arbustii, poate pregati peisajul pentru izbucniri si mai grave. Dar, pe masura ce criza climatica intensifica seceta si caldura extrema, incendiile de padure ard mai mult si se extind in continuare. Un raport recent al ONU a prezis ca numarul incendiilor extreme va creste cu 30% pana in 2050, chiar si cu cele mai ambitioase eforturi de a reduce poluarea cauzata de incalzirea globala.
„Imaginea de ansamblu este ca stim ca vom avea mai multe extreme si in acest sens, vedem incendii mai frecvente si incendii mai severe. Acesta este rezultatul suparator, deoarece un incendiu mai frecvent inseamna ca suntem expusi la fum si praf si aceasta nu este o reteta buna”, a adaugat Fendorf.
