Camera Reprezentantilor din SUA a votat pentru sanctionarea Curtii Penale Internationale din cauza mandatelor de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu si fostul ministru al Apararii, Yoav Gallant
Camera Reprezentantilor din SUA a votat joi sanctionarea Curtii Penale Internationale in semn de protest fata de mandatele de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu si fostului sau ministru al Apararii, Yoav Gallant, din cauza campaniei Israelului din Gaza, transmite Reuters.
Votul a fost de 243 la 140 in favoarea „Legii de contracarare a tribunalului ilegitim”, care ar sanctiona orice strain care investigheaza, aresteaza, retine sau urmareste in judecata cetatenii americani sau ai unei tari aliate, inclusiv Israelul, care nu sunt membri ai instantei.
Patruzeci si cinci de democrati s-au alaturat celor 198 de republicani in sustinerea proiectului de lege. Niciun republican nu a votat impotriva.
„America adopta aceasta lege pentru ca o instanta cangur incearca sa-l aresteze pe premierul marelui nostru aliat, Israelul”, a declarat Brian Mast, presedintele republican al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, intr-un discurs inainte de vot.
Votul Camerei, unul dintre primele de cand a fost instituit noul Congres saptamana trecuta, a subliniat un sprijin puternic din partea republicanilor pentru guvernul israelian, acum ca acestia controleaza ambele camere in Congres.
ICC a declarat ca a luat nota cu ingrijorare de proiectul de lege si a avertizat ca le-ar putea fura victimelor atrocitatilor de pretutindeni justitia si speranta.
„Instanta condamna cu fermitate orice si toate actiunile menite sa ameninte instanta si oficialii sai, sa-i submineze independenta judiciara si mandatul si sa priveze milioane de victime internationale ale atrocitatilor din intreaga lume de justitie si speranta”, se arata intr-un comunicat.
Prima administratie a lui Trump a impus sanctiuni impotriva CPI in 2020, ca raspuns la investigatiile privind crimele de razboi din Afganistan, inclusiv acuzatiile de tortura ale cetatenilor americani.
Aceste sanctiuni au fost ridicate de administratia presedintelui Joe Biden, desi secretarul de stat Antony Blinken a declarat in luna mai anul trecut ca este dispus sa colaboreze cu Congresul pentru a putea impune noi sanctiuni CPI in legatura cu cererea procurorului de mandate de arestare pentru liderii israelieni.
In urma cu cinci ani, procurorul de atunci al CPI Fatou Bensouda si alti angajati aveau cardurile de credit si conturile bancare inghetate, iar calatoriile in SUA au fost blocate.
Observatorii CPI au spus ca noile sanctiuni vor face posibila vizarea persoanelor care asista activitatea instantei.
„Proiectul de lege este, de asemenea, cuprinzator, deoarece oricine ofera sprijin instantei in orice caz se expune la sanctiuni”, a declarat Milena Sterio, expert in drept international la Cleveland State University.
In decembrie, presedintele curtii, judecatorul Tomoko Akane, a declarat celor 125 de tari membre ale CPI ca „aceste masuri ar submina rapid operatiunile Curtii in toate situatiile si cazurile si ar pune in pericol insasi existenta acesteia”.
Noul lider al majoritatii republicane din Senat, John Thune, a promis ca va lua in considerare cu rapiditate legea sanctiunilor, astfel incat Trump sa o poata promulga la scurt timp dupa preluarea mandatului.
CPI este o instanta permanenta care poate urmari persoane pentru crime de razboi, crime impotriva umanitatii, genocid si infractiune de agresiune in statele membre sau de catre cetatenii acestora.
Instanta a declarat ca decizia de a depune mandate impotriva oficialilor israelieni a fost in conformitate cu abordarea sa in toate cazurile, pe baza unei evaluari a procurorului conform careia exista suficiente dovezi si pe opinia ca solicitarea imediata a mandatelor de arestare ar putea preveni crimele in curs.
Republicanii din Congres au denuntat CPI de cand a emis mandate de arestare pentru Netanyahu si pentru fostul sau ministru al Apararii Yoav Gallant, acuzandu-i de crime de razboi si crime impotriva umanitatii in conflictul din Gaza care dureaza de 15 luni. Israelul neaga acuzatiile.
