De când a fondat două companii în Alberta, un rezident din Edmonton cunoscut sub numele de Sal Ghafouri a primit contracte federale și provinciale în valoare de peste două milioane de dolari canadieni. Printre instituțiile care au lucrat cu firmele sale se numără Poliția Regală Canadiană și Departamentul Apărării Naționale, potrivit registrelor publice.
Bărbatul în vârstă de 45 de ani a participat și la o misiune comercială oficială a Canadei în America Latină, a primit un grant federal pentru afaceri și a fost invitat să participe la consultări susținute de ministrul dezvoltării economice din Alberta.
Documentele făcute publice recent arată însă că Sal Ghafouri este Mohammad Reza Ghafouri Fard, un cetățean iranian care face de mai mult timp obiectul unei investigații canadiene privind presupusa sa activitate pentru armata Iranului și Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.
Ghafouri este fiul lui Hassan Ghafouri Fard, politician iranian care a ocupat funcția de vicepreședinte al țării. Potrivit unui raport recent desecretizat al Serviciului Canadian de Informații de Securitate, cunoscut drept CSIS, acesta ar fi fost „implicat în cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor militare iraniene”.
Înainte să imigreze în Canada în 2013 și să înceapă activități de afaceri sub numele Sal, Ghafouri ar fi contribuit la dezvoltarea unui sistem ghidat de rachete antiaeriene și a unei tehnologii de bruiaj destinată să „confrunte aeronavele americane”, susține CSIS.
Serviciul canadian afirmă, de asemenea, că acesta ar fi făcut parte dintr-o „structură clandestină de achiziții”, care utiliza o companie paravan din Asia de Sud-Est pentru a cumpăra componente necesare unor proiecte militare iraniene.
Acuzațiile se referă la aproximativ patru ani în care CSIS susține că Ghafouri a lucrat ca inginer pentru compania iraniană Rabi Kosar. Potrivit raportului, firma își vindea produsele către SA Iran, o entitate asociată Ministerului iranian al Apărării, care le furniza ulterior armatei și Gardienilor Revoluției.
Într-un raport datat 13 ianuarie 2023, divizia de verificare de securitate a CSIS a scris că Ghafouri „a recunoscut participarea activă la activități de achiziții care au adus beneficii armatei iraniene, inclusiv IRGC”.
Potrivit serviciului de informații, rețeaua era necesară deoarece anumite materiale nu puteau fi obținute de Iran din cauza sancțiunilor. CSIS a mai susținut că „Ghafouri Fard a indicat în mod clar că nu îl preocupa faptul că aceste activități erau interzise”.
După ce s-a mutat în Alberta printr-un program guvernamental destinat lucrătorilor calificați, Ghafouri s-a întors în Iran în 2015 și s-ar fi întâlnit de două ori cu membri ai Ministerului iranian al Informațiilor și Securității, cunoscut drept MOIS.
„În timpul primei întâlniri a domnului Ghafouri Fard cu MOIS, acesta a oferit detalii despre activitatea sa profesională în Canada”, se arată în raportul CSIS, document marcat inițial drept secret și făcut ulterior public în cadrul unui proces.
„A fost întrebat dacă a călătorit în Statele Unite și dacă a avut contacte cu serviciile de informații canadiene sau americane”, continuă raportul. La momentul respectiv, Ghafouri avea statut de rezident permanent în Canada.
În timpul celei de-a doua întâlniri, susține CSIS, acesta ar fi primit instrucțiuni și avertismente referitoare la situația în care ar fi fost abordat de poliție sau de servicii de informații în perioada în care locuia în Canada.
„A fost sfătuit să nu călătorească niciodată în Statele Unite, deoarece ar prezenta interes pentru Biroul Federal de Investigații din cauza implicării sale în Rabi Kosar”, se arată în document. Potrivit raportului, Ghafouri le-ar fi mulțumit agenților iranieni pentru avertisment.
CSIS a precizat că una dintre funcțiile MOIS în afara Iranului este obținerea de tehnologie destinată industriei militare iraniene.
În 2022, Canada a intensificat măsurile împotriva oficialilor regimului iranian aflați pe teritoriul său și a încercat să îi deporteze pe unii dintre aceștia, precum și alte persoane suspectate că au sprijinit autoritățile de la Teheran.
Cazul Ghafouri se remarcă însă prin gravitatea acuzațiilor privind presupusa sa implicare în proliferarea armamentului iranian, durata procedurilor guvernamentale și numărul contractelor obținute de companiile sale de la instituții canadiene.
Activistul iraniano-canadian pentru drepturile omului Kaveh Shahrooz, care a analizat raportul CSIS pentru Global News, a criticat modul în care autoritățile au gestionat situația.
„Acesta este încă un exemplu al modului în care Canada nu a tratat amenințarea cu suficientă seriozitate”, a declarat Shahrooz.
„Politicienii noștri vorbesc foarte mult despre combaterea influenței nocive a regimului iranian în Canada. Dar cazuri precum acesta arată că nu reușim să efectuăm nici măcar verificările de bază asupra celor care au legături puternice și directe cu regimul iranian.”
CSIS a refuzat să comenteze cazul. Serviciul și-a transmis raportul către Immigration, Refugees and Citizenship Canada, instituție care a refuzat, de asemenea, să comenteze.
În mai 2026, departamentul pentru imigrație l-a informat pe Ghafouri că începe procedurile pentru a-i refuza cetățenia, motivând că ar reprezenta o „amenințare la adresa securității Canadei”. Ghafouri nu a răspuns întrebărilor adresate de Global News. Avocata sa, Bjorna Shkurti, a declarat că nu poate comenta detaliile deoarece dosarul se află în fața instanței.
„Ceea ce pot spune este că clientul meu locuiește în Canada de peste un deceniu și a trecut prin mai multe verificări de securitate, atât ca rezident temporar, cât și ca rezident permanent”, a spus ea.
„Contestă ferm acuzațiile formulate împotriva sa și intenționează să folosească toate căile legale disponibile până când situația va fi soluționată complet.”
Niciuna dintre agențiile federale care au acordat contracte companiilor lui Ghafouri nu a răspuns solicitărilor de comentarii până la termenul indicat de publicație.
Documentele arată însă că, deși Ghafouri fusese semnalat de anchetatorii din domeniul imigrației din motive de securitate națională încă din 2017, companiile sale au continuat să câștige contracte publice.
Două dintre acestea, acordate de armata canadiană, au avut împreună o valoare de peste 1,5 milioane de dolari canadieni. Chiar și după ce CSIS și-a finalizat raportul în 2023 și l-a transmis autorităților de imigrație care gestionau cazul, firmele lui Ghafouri au continuat să beneficieze de fonduri federale.
În 2024, Innovation, Science and Economic Development Canada a acordat companiei Melanite Group un grant de 15.000 de dolari pentru „adoptarea unor noi tehnologii”. Șase luni mai târziu, compania a obținut un alt contract din partea Forțelor Armate Canadiene.
Profesorul de științe politice Thomas Juneau, de la Universitatea din Ottawa, specialist în Iran și securitate națională, consideră că situația sugerează lipsa unei comunicări eficiente între instituțiile canadiene.
„Într-o anumită măsură, aceste procese și aceste separări sunt necesare dacă vrem ca sistemul să fie corect și să nu fie arbitrar”, a declarat el. „Dar sistemul ajunge la cealaltă extremă.”
„Adică, este absurd”, a adăugat profesorul. Juneau a declarat că a intervievat aproximativ trei duzini de iraniano-canadieni pentru o viitoare carte despre represiunea transnațională.
„Un lucru care apărea în mod constant era prezența aici a persoanelor din regim, a celor apropiate regimului și a membrilor familiilor acestora”, a spus el.
Serviciul militar este obligatoriu în Iran, însă copiii unor membri de rang înalt ai regimului pot beneficia de scutire dacă studiază la universități occidentale. Ghafouri a scris în documentele sale canadiene de imigrație că fusese scutit de serviciul militar.
În 2005 a venit în Canada pentru a urma un program de masterat în inginerie la Universitatea Dalhousie din Halifax. Potrivit documentelor obținute de Global News, a abandonat programul după numai o săptămână, invocând o urgență familială.
S-a întors apoi în Iran, unde tatăl său era parlamentar conservator și fost vicepreședinte în timpul mandatului lui Akbar Hashemi Rafsanjani, una dintre figurile importante ale revoluției iraniene din 1979. Ghafouri le-ar fi spus reprezentanților CSIS că „își respectă profund tatăl, dar recunoaște că au diferențe ideologice”.
El ar fi susținut că tatăl său „nu era un adept al liniei dure”. Profesorul Juneau a explicat însă că, deși reformiștii, moderații și adepții liniei dure aveau diferențe de politică, „rămâne faptul că toți sunt loiali regimului”.
După revenirea din Canada, Ghafouri a început să lucreze ca inginer pentru Rabi Kosar, companie despre care raportul CSIS afirmă că era dedicată exclusiv proiectelor de cercetare și dezvoltare pentru armata iraniană.
Primul proiect la care ar fi lucrat a fost un sistem numit Shahin, cunoscut și drept Hawk. CSIS îl descrie drept un sistem antiaerian cu rază medie, dezvoltat inițial de armata americană.
În 2010, Iranul și-a prezentat primul sistem de apărare antiaeriană construit pe plan intern și a susținut că acesta era superior sistemului Hawk. Sistemul era echipat cu rachete Shahin cu o rază de aproximativ 150 de kilometri, potrivit raportului.
Armata iraniană l-a numit Mersad și l-a prezentat drept un „sistem complet autohton, dezvoltat de experți și tehnicieni iranieni pentru creșterea capacității de luptă a țării”.
Următorul proiect la care Ghafouri ar fi lucrat a fost RAAD, un sistem de război electronic bazat pe semnale radio folosite pentru perturbarea comunicațiilor adversarilor, potrivit informațiilor pe care acesta le-ar fi oferit CSIS.
Forțele aeriene ale Gardienilor Revoluției au prezentat RAAD în 2012 și au susținut că sistemul a fost „conceput pentru confruntarea cu aeronave americane aflate la o distanță de până la 50 de kilometri, prin utilizarea rachetelor asociate”. Al treilea proiect menționat de CSIS a fost SINA, un sistem de identificare a direcției cu aplicații militare, care putea localiza nave în Golful Persic și putea determina direcția lor de deplasare.
CSIS precizează că Ghafouri a susținut că nu a colaborat direct cu armata iraniană sau cu IRGC, dar ar fi menținut contacte cu SA Iran, descrisă în raport drept „o companie satelit a Ministerului iranian al Apărării”.
„Ministerul Apărării furniza apoi produsele armatei sau IRGC. Domnul Ghafouri Fard a menținut contactul cu un cumpărător de la SA Iran pentru a se asigura că aceste proiecte erau potrivite pentru utilizare militară și că echipamentele cumpărate respectau standardele militare”, a scris CSIS.
O companie numită SAIRAN este sancționată de Statele Unite pentru rolul său în dezvoltarea rachetelor iraniene și a dronelor Shahed utilizate de Rusia în Ucraina. Regatul Unit a sancționat SAIRAN în 2020 pentru producerea de componente electronice destinate sistemelor de armament iraniene.
După aproximativ 18 luni la Rabi Kosar, Ghafouri ar fi fost mutat într-o funcție de manager de proiect la biroul companiei responsabil cu importarea componentelor necesare proiectelor militare, potrivit raportului.
„Lucrând cu inginerii pentru a identifica piesele specifice necesare, acesta transmitea cerințele unui contact din Malaezia, care procura apoi produsele din țări terțe, inclusiv din Statele Unite”, se arată în document.
Folosind rețeaua de achiziții a Rabi Kosar, Ghafouri și-a lansat în Iran propria companie, Sima Technologies, în 2009. Afacerea nu a avut succes, potrivit raportului CSIS. Serviciul canadian afirmă și că Ghafouri a participat la două manifestații organizate de Mișcarea Verde din Iran, care protesta față de realegerea președintelui Mahmoud Ahmadinejad în 2009.
În 2013, Ghafouri s-a întors în Canada ca rezident permanent. După o perioadă fără loc de muncă, a lucrat ca asistent de cercetare la Universitatea din Alberta, potrivit CV-ului său. Ulterior a fondat Melanite Group, companie care enumeră achizițiile guvernamentale printre serviciile oferite și susține că printre clienții săi s-au aflat guvernele Canadei, British Columbia, Saskatchewan, Manitoba și Ontario, precum și Agenția Internațională pentru Energie Atomică.
În 2018, Ghafouri a înființat o a doua companie, Radian Group Ltd., care a obținut la rândul său contracte guvernamentale. Potrivit registrelor corporative din Alberta, Ghafouri este singurul director al ambelor firme, iar acestea au aceeași adresă și același număr de telefon.
Companiile au fost înregistrate sub numele Mohammad Reza Ghafouri Fard, același care apare în pașaportul său iranian. În contractele guvernamentale a fost folosit însă numele Sal Ghafouri. În cererea sa de imigrație, el a precizat că Salman era porecla sa.
Documentele analizate de Global News arată că Melanite și Radian au câștigat mai multe contracte pentru furnizarea de materiale către agenții federale canadiene. Printre acestea se află Poliția Regală Canadiană, care a contractat una dintre firme pentru achiziționarea unui dispozitiv de imagistică de tip borescop.
Departamentul Apărării l-a contractat pentru furnizarea unor „piese pentru vehicule de zăpadă” către baza militară CFB Shilo din Manitoba, unde sunt instruiți militari canadieni, americani și din alte state aliate. O altă comandă militară a vizat achiziționarea a șase elevatoare pentru vehicule în Halifax.
Serviciul Corecțional al Canadei a acordat Melanite un contract de 100.000 de dolari în 2019, iar în 2021 compania a câștigat un contract de 380.000 de dolari de la Innovation, Science and Economic Development Canada.
Melanite a depus și contestații atunci când nu a câștigat anumite contracte. În 2019, compania a susținut că fusese exclusă în mod necorespunzător de la un contract militar, iar în 2021 a reclamat presupuse „nereguli” în procesul de licitație.
În documente depuse la Curtea Federală, compania este descrisă ca o afacere care a început ca o operațiune gestionată de o singură persoană și care a crescut ulterior până la o echipă formată din mai mulți angajați, consultanți și contractori.
„De la înființare, a deservit cu mândrie toate nivelurile de guvernare din Canada, furnizând echipamente și servicii unor organizații precum universități, municipalități și departamente provinciale și federale”, se arată în documentele companiei.
Cel mai recent contract al Melanite menționat în documentele analizate de publicație datează din 2024. Forțele Canadiene au acordat firmei un contract de 50.000 de dolari pentru furnizarea unor „vehicule rutiere” la Borden, în Ontario, unde se află cea mai mare bază de instruire militară din Canada.
La patru ani după mutarea în Canada, Ghafouri a depus o cerere pentru obținerea cetățeniei canadiene.
Documentele arată că dosarul său a fost suspendat după numai câteva luni la solicitarea unității de informații a Agenției pentru Servicii de Frontieră a Canadei, CBSA, care ridicase probleme legate de securitatea națională.
La un an după depunerea cererii, Ghafouri a cerut ajutorul parlamentarului liberal din circumscripția sa. Biroul acestuia a solicitat în repetate rânduri informații autorităților de imigrație, inclusiv după ce fusese informat că întârzierea era provocată de „verificări de securitate”.
Ghafouri s-a adresat ulterior lui Ralph Goodale, ministrul Siguranței Publice la acel moment. Și personalul acestuia a fost informat în repetate rânduri că „verificările de securitate sunt în desfășurare”, potrivit documentelor de imigrație. Ghafouri i-a scris apoi directorului Serviciului Canadian de Informații de Securitate și a susținut că nu fusese niciodată implicat în vreo „chestiune militară sau politică în Canada sau în străinătate”.
El și-a exprimat „nemulțumirea” față de procesul de verificare de securitate și a amenințat cu acțiuni în justiție. Ulterior a depus o plângere la Agenția de Revizuire a Securității Naționale și Informațiilor.
În paralel, oficialii canadieni din domeniul securității naționale continuau să îl investigheze, potrivit documentelor. În 2021, aceștia au concluzionat că ar putea exista motive pentru refuzarea cetățeniei din considerente de securitate.
CBSA a desfășurat propria investigație și a decis să înceapă proceduri pentru deportarea lui Ghafouri „din cauza activităților sale profesionale din perioada în care se afla în Iran”. Agenția a retras procedura în noiembrie 2025, motivând „imposibilitatea de a utiliza probele necesare”, potrivit documentelor guvernamentale.
Documentele nu precizează dacă probele respective proveneau de la CSIS. CBSA a refuzat să comenteze situația.
Ghafouri a inițiat între timp o acțiune în justiție împotriva departamentului canadian pentru imigrație și susține că modul în care a fost gestionată cererea sa de cetățenie i-a provocat prejudicii și dificultăți.
El afirmă că întârzierile l-au împiedicat să participe la ceremonia comemorativă organizată pentru tatăl său, care a murit în 2023. De asemenea, susține că nu a putut participa la anumite misiuni comerciale organizate de guvernul canadian. Ghafouri a solicitat instanței despăgubiri cuprinse între 5.000 și 25.000 de dolari canadieni.
În documentele depuse în instanță, acesta afirmă că a răspuns întrebărilor CSIS „într-un mod sincer și deschis”, că a avut contribuții importante în Canada și că nu reprezintă o amenințare la adresa securității țării.
Potrivit argumentelor sale, instituțiile guvernamentale nu ar fi contractat serviciile companiilor sale și nu l-ar fi invitat să participe la misiuni comerciale internaționale dacă ar fi fost considerat un pericol.
„Este greu de înțeles cum, dacă existau preocupări reale de securitate, i s-ar fi permis să desfășoare asemenea activități comerciale”, a susținut avocata sa. Într-o declarație depusă în instanță, Ghafouri a descris impactul pe care situația l-ar fi avut asupra familiei sale.
„Ne-am construit familia, activitatea profesională și implicarea în comunitate în Edmonton, Canada”, a scris el. „Incertitudinea și întârzierile asociate procesării cererilor de cetățenie și întrebarea dacă vom putea rămâne permanent în Canada au reprezentat o povară importantă pentru familia noastră.”