Când roboții gestionează hrana: automatizarea lanțului de aprovizionare crește risipa alimentară, arată un studiu

Rafturile supermarketurilor pot părea pline, în ciuda faptului că sistemele alimentare care le susțin sunt supuse unei presiuni intense. Fructele pot fi aranjate ordonat, carnea refrigerată poate fi la locul ei. Se pare că lanțurile de aprovizionare funcționează bine. Dar aparențele pot fi înșelătoare, arată LiveScience.

Digitalizarea sistemelor alimentare: între eficiență și vulnerabilitate

Astăzi, alimentele circulă prin lanțurile de aprovizionare deoarece sunt recunoscute de baze de date, platforme și sisteme automate de aprobare. Dacă un sistem digital nu poate confirma o livrare, alimentele nu pot fi eliberate, asigurate, vândute sau distribuite legal. În termeni practici, alimentele care nu pot fi „văzute” digital devin inutilizabile. Acest lucru afectează reziliența sistemului alimentar din Marea Britanie și este identificat din ce în ce mai mult ca o vulnerabilitate critică, potrivit LiveScience.

Atacurile cibernetice și impactul lor asupra lanțurilor de aprovizionare

Priviți consecințele, de exemplu, atunci când recentele atacuri cibernetice asupra rețelelor de distribuție a produselor alimentare au perturbat operațiunile mai multor lanțuri importante de magazine alimentare din SUA. Acest lucru a dus la întreruperea comenzilor online și a altor sisteme digitale și la întârzierea livrărilor, chiar dacă stocurile fizice erau disponibile.

Vasile Dîncu se plânge: „A revenit vremea plăcuțelor suedeze”

Cele mai bune 10 scuze ale unor personalități politice: de la Boris Johnson până la Bill Clinton

O parte a problemei este că deciziile cheie sunt luate de sisteme automatizate sau opace, care nu pot fi ușor explicate sau contestate. Copiile de rezervă manuale sunt, de asemenea, eliminate în numele eficienței. „Această tranziție digitală a adus multe beneficii, dar și riscuri ascunse”, spune Dr. Emily Carter, expert în logistică alimentară pentru LiveScience.

Această tranziție are loc în întreaga lume, în supermarketuri și în agricultură, și a dus la creșterea eficienței, dar a intensificat și presiunile structurale în domeniul logisticii și transporturilor, mai ales în lanțurile de aprovizionare configurate pentru a livra în ultimul moment.

Rolul AI în gestionarea alimentelor

Inteligența artificială și sistemele bazate pe date modelează acum deciziile din agricultură și livrarea alimentelor. Acestea sunt utilizate pentru a prognoza cererea, a optimiza plantarea, a prioritiza transporturile și a gestiona stocurile. Analizele oficiale privind utilizarea AI în producție, prelucrare și distribuție arată că aceste instrumente sunt integrate în majoritatea etapelor sistemului alimentar din Marea Britanie.

Dar există și riscuri. Când deciziile privind alocarea alimentelor nu pot fi explicate sau revizuite, autoritatea se îndepărtează de judecata umană și se îndreaptă către regulile software-ului. Mai simplu spus, companiile aleg automatizarea în detrimentul oamenilor pentru a economisi timp și a reduce costurile. Drept urmare, deciziile privind circulația și accesul la alimente sunt luate din ce în ce mai mult de sisteme pe care oamenii nu le pot pune la îndoială sau anula cu ușurință.

Exemple de perturbări reale

Acest fenomen a început deja să se manifeste. În timpul atacului ransomware din 2021 asupra JBS Foods, fabricile de prelucrare a cărnii și-au întrerupt activitatea, deși animalele, personalul și infrastructura erau disponibile. „Am fost surprinși de cât de rapid s-au blocat sistemele digitale”, a declarat un angajat sub protecția anonimatului. Deși unii fermieri australieni au reușit să treacă peste sistemele de securitate, au existat probleme pe scară largă. Mai recent, întreruperile care au afectat marii distribuitori au arătat cum defecțiunile sistemului pot bloca livrările către magazine, chiar dacă mărfurile sunt prezente fizic.

Eliminarea factorului uman și vulnerabilitățile organizaționale

O problemă majoră este numărul redus de persoane care gestionează aceste situații și formarea personalului. Procedurile manuale sunt considerate costisitoare și sunt abandonate treptat. Personalul nu mai este instruit să intervină atunci când sistemele digitale se blochează. Această vulnerabilitate este agravată de lipsa persistentă de forță de muncă și de competențe, afectând transportul, depozitarea și inspecția sănătății publice. Chiar și atunci când sistemele digitale își revin, capacitatea umană de a relua fluxurile poate fi limitată.

Riscul nu este doar că sistemele se defectează, ci că perturbările se răspândesc rapid. Camioanele sunt încărcate, dar codurile de eliberare nu funcționează. Șoferii așteaptă. Alimentele sunt prezente, dar transportul nu este aprobat, arată LiveScience. După aproximativ 72 de ore, este necesară intervenția manuală, dar procedurile pe hârtie au fost adesea eliminate, iar personalul nu este instruit să le utilizeze.

Securitatea alimentară: problemă de guvernanță

Analizele privind vulnerabilitatea sistemului alimentar din Marea Britanie arată că eșecurile în materie de reziliență sunt adesea de natură organizațională, mai degrabă decât agricolă. Securitatea alimentară este prezentată adesea ca o problemă de aprovizionare, dar există și o problemă de autorizare. Dacă un manifest digital este corupt, transporturile pot să nu fie eliberate. Reziliența depinde nu doar de fluxurile comerciale, ci și de guvernanța datelor și procesul decizional din sistemele alimentare, sugerează cercetările privind securitatea alimentară.