Cand si cum se va reforma ISLAMUL? Asteapta un nou Martin Luther?
Islamul este arhaic si nereformat, de aceea produce agresivitate, spun unii. Islamul reformat nu ar mai fi islam, sustin altii. Nici unii, nici ceilalti nu vad adevarata problema, scrie Loaj Madhun pentru Deutsche Welle.
Lordul Cromer, fost consul general britanic in Egipt in secolul al 19-lea, a facut urmatoarea remarca, in 1880: „Islamul reformat nu ar mai fi islam”. Apologetii islamului si reprezentantii islamului traditional, atat din tarile musulmane, cat si din comunitatile islamice din Occident, cu bucurie, vor fi de acord cu aceasta afirmatie.
Deoarece, pentru ei, precum si pentru majoritatea musulmanilor practicanti, islamul este, in principiu, o religie perfecta care nu poate si nu are de ce sa fie reformata. Aceasta pozitie, insa, nu trebuie sa ne amageasca pentru ca islamul nu este un sistem de norme care nu pot fi schimbate.
Religia islamica a fost intotdeauna un copil al vremurilor sale. Cunoscutul ganditor iranian, Abdolkarim Soroush, sustine in scrierile sale flexibilitatea gandirii religioase. Conform acestuia, nu poate exista vesnic o versiune valida a islamului, pentru fiecare context si fiecare epoca.
„Eu compar islamul cu un rau. Profetul este doar izvorul acestui rau iar raul insusi este toata traditia islamica de pana acum. Acest rau este unul care curge spre vesnicie. Niciodata nu trebuie sa credem ca religia este o apa statatoare”, scrie el.
Pluralismul interpretarilor si cheia spre reforma
Ideea unui islam „curat si perfect” este, in mare masura, rupta din istoria islamului. Pana si vasta si puternic diferentiata teologie islamica a fost intotdeauna un instrument politic. Aceasta intelegere traditionalista a islamului ignora, intr-un mod fatal, faptul ca, de la inceputuri, au existat incercari ambitioase ale intelectualilor islamici pentru primenirea discursului religios si o adaptare la modernitate a invataturilor stravechi.
Reformatorul sirian, Muhammad Shahrur, de pilda, repeta, de 30 de ani incoace, ca musulmanii nu trebuie sa cada intr-o inchinare totala fata de liderii lor religiosi si, in loc de aceasta, sa se orienteze spre textele Coranului ca un criteriu al adevarului lui Allah.
„Coranul contine adevarul absolut al lui Dumnezeu. Aceasta, insa, poate fi inteles de oameni doar pe bucati”, spune el. Toate conceptiile noi trebuie sa rasara din acest nou scenariu. El sta la baza tuturor incercarilor reformatoare. Definitoriu este ca acest Coran lasa loc de interpretari diferite.
Pluralismul in interpretari este cheia catre reformarea necesara. Pentru ca aceasta Carte Sfanta a musulmanilor este un indrumar si nu o lege costeliva, cum incearca sa ne convinga unii musulmani traditionalisti si criticii populisti ai islamului.
Pace intre islam si modernitate
Dupa fiecare act terorist sangeros al fanaticilor islamici, strigatul public pentru reformarea islamului devine tot mai puternic. E de inteles. Nu stim insa cum ar trebui sa arate aceasta reformare si cine ar putea sa o duca la capat.
Inca de la inceputurile ISIS, in majoritatea tarilor autoritare islamice se poarta o dezbatere despre faptul ca musulmanii, ca intreg, poarta raspunderea pentru actiunile brutale ale teroristilor. Nu se poarta insa nicio dezbatere reformatoare despre consensul asupra valorilor musulmane si normelor, alaturi de realizarile modernitatii politice.
Multe tari islamice sunt preocupate de conflictele interne si nu de reformare. Printre altele, nu trebuie luate in seama intentiile reformiste raspandite de mass-media, precum cele ale despotului egiptean Abdel Fattah al-Sisi.
Mai degraba, acestea inrautatesc dezbaterea ca intreg. Nu acesta este cel care a suspendat autonomia renumitei universitati sunnite, Al-Azhar din Cairo? Fara libertati politice, nu este posibila reforma religioasa.
De aceea si speranta aparitiei unor impulsuri noi reformatoare este indreptata catre musulmanii europeni. Acestia pot, fara a se teme de represalii, sa dezvolte noi idei reformatoare. In acest caz, nu este vorba despre privilegiul acordat unor anumite cercuri liberale sau umanitare ale islamului. Mai important ar fi ca aceasta interpretare pluralista a islamului sa devina norma in centrele teologice islamice din universitatile germane si nu numai.
In toate cazurile, islamul nu are nevoie de un nou Martin Luther. El are nevoie ca normele sale etice sa fie adaptate la realitatea moderna a unui stat constitutional. Misiunea intelectualilor islamici critici este sa creeze modele integrationiste si interpretatari ale islamului, care corespund lumii democratice libere.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
