Canicula îți taie pofta de mâncare. Reacție normală sau semnal de alarmă

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Efectul nu apare la toată lumea și nici nu are aceeași intensitate. Unele persoane mănâncă doar puțin mai puțin, în timp ce altele simt greață sau resping mesele consistente. Importantă este diferența dintre o scădere ușoară a apetitului și pierderea poftei însoțită de semne de deshidratare ori de epuizare termică.

Atunci când temperatura mediului crește, hipotalamusul, regiunea cerebrală implicată în termoreglare, coordonează mecanismele prin care corpul elimină surplusul de căldură. Vasele de sânge de la nivelul pielii se dilată, transpirația devine mai abundentă, iar ritmul cardiac poate crește pentru a susține circulația.

Informare ANM pentru toată țara: ploi, vijelii și grindină până duminică seară. Vremea se răcește în București

Luptătorul MMA Tolea Ciumac, reținut după un conflict violent în Centrul Vechi cu „Dani Spartanul”, cel care urma să-i fie adversar în ring pe 30 octombrie – VIDEO

Și digestia produce căldură. După masă, organismul consumă energie pentru descompunerea, absorbția și procesarea nutrienților. Acest fenomen este cunoscut drept efectul termic al alimentelor. O masă copioasă, mai ales una bogată în proteine și grăsimi, solicită digestia mai mult decât o gustare ușoară.

Cercetătorii consideră că reducerea apetitului ar putea ajuta organismul să evite producerea unui surplus de căldură într-un moment în care încearcă deja să se răcească. Un studiu pilot randomizat publicat în Frontiers in Nutrition a găsit indicii că temperatura periferică și pierderea de căldură prin piele pot influența cantitatea de alimente consumată. Autorii au subliniat însă că rezultatele erau preliminare, iar numărul participanților era redus.

Studiile confirmă un efect real, dar de intensitate mică

O analiză sistematică publicată în revista Nutrients a reunit 13 studii randomizate, desfășurate pe 199 de adulți cu vârste cuprinse între 20 și 52 de ani. Rezultatele au indicat o scădere mică a aportului energetic în condiții de căldură, comparativ cu mediile termic neutre.

Concluzia trebuie interpretată cu prudență. Numai o parte dintre cercetările incluse au evaluat expunerea la căldură, iar 169 dintre cei 199 de participanți erau bărbați. Datele nu pot fi extrapolate automat la copii, vârstnici, femei însărcinate sau persoane cu boli cronice.

Nici senzația de foame și cantitatea efectivă de hrană nu se modifică întotdeauna în același fel. Un studiu publicat în Nutrition and Metabolism a arătat că participanții se simțeau mai puțin flămânzi în căldură decât în frig, dar aportul lor alimentar pe parcursul zilei nu s-a schimbat semnificativ.

În unele experimente au fost observate modificări ale grelinei, leptinei și peptidului YY, hormoni implicați în reglarea foamei și a sațietății. Rezultatele nu sunt însă suficient de uniforme pentru ca pierderea apetitului să fie explicată printr-un singur hormon. Termoreglarea, nivelul de hidratare, activitatea fizică și toleranța individuală acționează împreună.

Deshidratarea poate transforma lipsa poftei într-un avertisment

Prin transpirație se pierd apă și săruri minerale. Dacă acestea nu sunt înlocuite, pot apărea sete intensă, dureri de cap, slăbiciune, amețeală, greață și reducerea cantității de urină. Greața inhibă direct dorința de a mânca și poate face ca mirosurile puternice sau alimentele grase să devină greu de tolerat.

Potrivit Institutului Național pentru Securitate și Sănătate în Muncă din cadrul CDC, epuizarea termică este răspunsul organismului la pierderea excesivă de apă și sare, de obicei prin transpirație abundentă. Serviciul britanic de sănătate include pierderea poftei de mâncare și greața printre manifestările care pot apărea după expunerea prelungită la temperaturi ridicate.

O reducere ușoară și izolată a apetitului, care se ameliorează după răcorire și hidratare, nu indică de regulă o urgență. Situația devine îngrijorătoare atunci când lipsa poftei este însoțită de slăbiciune accentuată, vărsături, crampe musculare, amețeală, confuzie sau o temperatură corporală foarte ridicată.

Mesele mici sunt mai ușor de tolerat

În perioadele caniculare, mesele mici și mai frecvente pot fi mai ușor de consumat decât două sau trei porții consistente. Iaurtul simplu, chefirul, supele reci, legumele, fructele, ouăle, peștele, carnea slabă și leguminoasele pot asigura lichide și nutrienți fără a încărca excesiv digestia.

Fructele bogate în apă contribuie la hidratare, dar nu ar trebui să înlocuiască toate mesele. Chiar dacă apetitul este redus, organismul are în continuare nevoie de proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine și minerale. Pentru persoanele care lucrează fizic, fac sport sau transpiră abundent, menținerea aportului energetic devine cu atât mai importantă.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă consumul regulat de apă, evitarea alcoolului și limitarea excesului de cofeină. Necesarul de lichide diferă în funcție de temperatură, efort, vârstă, greutate și starea de sănătate. Persoanele cărora medicul le-a recomandat restricționarea lichidelor din cauza unei afecțiuni cardiace sau renale trebuie să urmeze planul medical individual.

După transpirație abundentă sau în cazul crampelor provocate de căldură, băuturile de rehidratare cu electroliți pot fi utile. Tabletele de sare și suplimentele concentrate nu ar trebui utilizate fără recomandare medicală, mai ales de către persoanele cu hipertensiune, boli cardiovasculare sau afecțiuni renale.

Când pierderea apetitului necesită ajutor medical

Confuzia, vorbirea neclară, lipsa de coordonare, convulsiile, pierderea stării de conștiență și temperatura corporală foarte ridicată pot indica un șoc termic. Într-o asemenea situație trebuie apelat imediat numărul 112, iar persoana trebuie mutată într-un loc răcoros și răcită cu apă sau comprese umede până la sosirea echipajului medical.

Transpirația nu exclude șocul termic. CDC arată că pielea poate fi uscată sau acoperită de transpirație abundentă, în special atunci când supraîncălzirea apare în timpul efortului. Unei persoane confuze, inconștiente sau incapabile să înghită în siguranță nu trebuie să i se dea apă cu forța.

Un consult medical este indicat și atunci când pofta de mâncare nu revine după încheierea episodului canicular, persistă mai multe zile sau este asociată cu scădere neintenționată în greutate, febră, dureri abdominale ori vărsături repetate. Căldura poate explica o diminuare temporară a foamei, dar nu trebuie să ascundă o infecție, o reacție adversă la medicamente sau o altă problemă de sănătate.