Capitalele zonei euro negociază funcțiile de conducere ale BCE înainte de plecarea lui Lagarde

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Discuțiile acoperă președinția, rolul de economist-șef și un loc în consiliul executiv, oficialii urmărind să stabilească un echilibru mai larg între principalele state membre până la sfârșitul anului, relatează Financial Times.

Pachetul de conducere prinde contur

Guvernele din zona euro negociază un „mare pachet” care acoperă cele trei funcții vacante de rang înalt din cadrul BCE, un acord fiind așteptat până la sfârșitul lunii decembrie. Reforma devine necesară deoarece Christine Lagarde urmează să anunțe că va părăsi BCE la începutul anului 2027, în timp ce economistul-șef Philip Lane și membrul consiliului executiv Isabel Schnabel își văd, de asemenea, mandatele de opt ani expiră anul viitor.

Negocierile se desfășoară într-o perioadă de presiune pentru factorii de decizie europeni.

Înăsprirea politicii monetare

Volatilitatea pieței globale a obligațiunilor, peste șase luni de război în Orientul Mijlociu și costurile mai mari ale serviciului datoriei în întreaga UE ridică miza, în timp ce BCE continuă să înăsprească politica monetară, după ce și-a majorat rata dobânzii cheie de două ori în acest an, avertizând în același timp cu privire la o inflație de lungă durată până în 2027.

Alimentele din pachețel care pot deveni o problemă după câteva ore în ghiozdan

Spania va avea parte de prima grevă generală din ultimii 14 ani pe 11 noiembrie. Care sunt motivele

Oficialii implicați în discuții descriu președinția drept cea mai importantă decizie din Europa până în 2029, când expiră mandatul președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceștia spun că următoarea echipă de conducere a BCE are nevoie de un mix de profiluri capabile să acționeze eficient în următorii ani.

Echilibrul național modelează cursa succesiunii

Competiția pentru succesiunea lui Lagarde rămâne deschisă, directorul Băncii Reglementelor Internaționale, Pablo Hernández de Cos, și fostul președinte al băncii centrale olandeze, Klaas Knot, fiind considerați principalii candidați. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, și-a manifestat, de asemenea, interesul în privat, dar mai multe persoane familiarizate cu situația spun că sprijinul de la Berlin este limitat și că numirea unui german la președinția BCE, alături de un german la Comisia Europeană, ar fi fără precedent.

Germania analizează, de asemenea, candidații pentru postul de economist-șef al BCE, adesea considerat a doua cea mai influentă funcție după cea prezidențială. Printre numele discutate la Berlin se numără economistul de la Princeton Markus Brunnermeier, profesoara de la Stanford Monika Piazzesi și fostul economist senior al FMI Tobias Adrian, în timp ce Franța îi are în vedere pe vicepreședintele Banque de France, Agnès Bénassy-Quéré, și pe fostul economist-șef al OCDE, Laurence Boone, acum la Santander, Franța.

Căutarea echilibrului între marile cancelarii

Acest echilibru face ca compromisurile transfrontaliere să fie esențiale în discuții. Persoane familiarizate cu gândirea germană spun că un președinte spaniol al BCE asociat cu un economist-șef francez ar fi greu de acceptat pentru Berlin, în timp ce Parisul s-ar opune probabil unui președinte olandez asociat cu un economist-șef german.

Lagarde a declarat că „nu există nimic de discutat” despre viitorul ei, dar posibila sa plecare rămâne factorul declanșator al negocierilor mai ample. Ea poartă discuții cu Forumul Economic Mondial de mai bine de un an pentru a deveni președinte, iar un vot al consiliului de administrație privind numirea sa ar putea avea loc luna viitoare sau în noiembrie, permițându-i eventual să anunțe ieșirea BCE la reuniunea de politică monetară din octombrie.