„Care articol afecteaza justitia?”. Forumul Judecatorilor le raspunde lui Dragnea si Tariceanu, iata punct cu punct cum se ajunge la „colapsul sistemului judiciar”
Procurorul Bogdan Ciprian Pirlog, membru in Forumul Judecatorilor, organizatie a magistratilor din Romania, publica un rechizitoriu detaliat al efectelor dezastruoase pe care modificarile la legile justitiei le vor produce asuora sistemului judiciar.
Liderii PSD si ALDE, sustinuti de propagandistii de la televiziunile arondate, afirma in mod repetat ca toti cei care critica legile justitiei nu vin cu exemple concrete privund modul in care acestea vor afecta independenta justitiei. Procurorul Bogdan Ciprian Pirlog le raspunde detaliat intr-un articol publicat pe site-ul Forumului Judecatorilor.
Principalele aspecte de natura a afecta grav sistemul judiciar
1. Distrugerea bazei de resurse umane a instantelor si parchetelor
Prin modificarile operate in cadrul legilor nr.303, 304 si 317/2004 se obtine, intentionat sau nu, deprofesionalizarea si reducerea corpului magistratilor, dublata de o majorare artificiala a activitatii si impunerea unor termene procedurale nerealiste care va avea ca efect blocarea sistemului judiciar. Din momentul introducerii noului sistem de recrutare si formare profesionala initiala, timp de 3 ani nu va fi ocupat niciun post vacant de judecator sau procuror.
Recrutarea in sistem (punctele 17 – 48 din Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004)
Transformarea INM dintr-un institut de formare profesionala intr-un program de 4 ani, care consta in parcurgerea, timp de 3 ani, de catre auditorii de justitie, a unor programe de pregatire in diferite institutii (inclusiv 6 luni la penitenciar) si profesii liberale. Acest program extins va avea un impact negativ din cauza urmatoarelor considerente:
Se creeaza un hiatus de 4 ani intre perioada de acumulare a cunostintelor teoretice din timpul facultatii si perioada de aplicare a acestor cunostinte in practica, in domeniul profesional.
Viitorul judecator sau procuror, in perioada INM, va avea contact cu instanta, respectiv parchetul numai 6 luni din cei 4 ani. Mai mult, intre perioada in care auditorul va efectua un stagiu la instante sau parchete si momentul numirii in functia de judecator sau procuror stagiar, va exista un decalaj de cel putin 2 ani, (suficient pentru a uita ceea ce a invatat in cursul acelui stagiu) astfel ca acest stagiu nu va avea niciun impact pozitiv in formarea profesionala a viitorului magistrat.
Expunerea viitorilor magistrati la contactul cu mediul infractional prin cele doua stagii de cate 6 luni la penitenciare si cabinete de avocatura. De asemenea, se ofera posibilitatea obtinerii unui ascendent al avocatilor, in cabinetele carora viitorii magistrati vor efectua stagiile de practica (nu este stabilit niciun criteriu de selectie a acestor cabinete), asupra judecatorilor si procurorilor (trebuie tinut cont ca de evaluarea facuta de catre avocatul respectiv va depinde nota finala a magistratului si implicit viitoarea cariera profesionala a acestuia).
Pentru ultimul an de institut nici macar nu sunt prevazute in lege institutiile la care acestia vor efectua stagiile de practica.
Examenul final INM devine o evaluare subiectiva,iar in comisiile de evaluare sunt introdusi avocati.
Optarea pentru functia de judecator, respectiv procuror se face dupa absolvirea institutului, astfel incat pe tot parcursul institutului, auditorul nu cunoaste ce profesie va avea. In consecinta, in cadrul INM nu se va putea dezvolta un program real de pregatire profesionala, intrucat cursantii isi vor cunoaste profesia abia dupa absolvirea institutului.
Din cauza modificarilor necorelate, in fapt nu este clar cum va fi organizat examenului de absolvire, intrucat Sectia pt. judecatori a CSM numeste o comisie alcatuita din 5 judecatori, un avocat si un profesor universitar iar Sectia pt. procurori a CSM numeste o comisie alcatuita din 5 procurori, un avocat si un profesor universitar, desi auditorii de justitie vor opta pentru cariera de judecator, respectiv procuror dupa promovarea examenului (si in functie de medie).
Nu in ultimul rand, majorarea duratei de pregatire in cadrul INM-ului, de la 2 la 4 ani, va avea ca efect pierderea varfurilor fiecarei generatii de absolventi de drept. Avand in vedere cuantumul redus al bursei oferite auditorilor de justitie si perioada de pregatire majorata la 4 ani, cei mai buni dintre absolventii de drept se vor orienta catre profesii care le pot aduce venituri direct proportionale cu pregatirea lor academica intr-un timp mai scurt. Astfel, de aceasta prevedere vor beneficia profesii precum avocatura sau notariatul, care vor atrage cei mai valorosi absolventi ai facultatilor de drept din tara, oferindu-le o remuneratie net superioara celei oferite in cadrul INM-ului, precum si posibilitatea de a desfasura activitati practice inca din prima zi dupa accederea in profesie, si nu dupa 4 ani.
Majorarea perioadei de stagiu la 2 ani, si reducerea semnificativa a competentei procurorilor stagiari, care nu vor mai putea solutiona niciun fel de cauze penale, ci numai sa emita opinii consultative.
Examenul de capacitate (denumit la pct. 43 examen de definitivat), devine subiectiv, 50% din nota finala constand in evaluarea „mapei profesionale”.
Promovare efectiva la instantele si parchetele superioare (punctele 58 – 63 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004)
Promovarea efectiva se face in baza unor criterii absolut subiective, si anume: „evaluarea activitatii si conduitei din ultimii 3 ani”. In special, nu este clar in ce consta evaluarea conduitei, tinand cont de faptul ca pentru a promova este necesar calificativul „foarte bine” obtinut in urma evaluarii periodice, in care unul dintre criteriile avute in vedere este acela al calitatii activitatii, iar o eventuala conduita necorespunzatoare ar constitui o abatere disciplinara, ceea ce l-ar descalifica automat pe candidat.
Este evident ca prin aceste modificari se instituie un sistem de control al promovarilor la instantele si parchetele superioare, avand ca scop principal recrutarea numai a unor anumite persoane la instantele de control, influentand astfel indirect si solutiile pronuntate in caile de atac.
Introducerea posibilitatii suspendarii voluntare din magistratura (punctul 112 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004)
Judecatorul sau procurorul se poate suspenda din magistratura pentru a ocupa o functie de membru al Guvernului, pe durata mandatului, sau se poate suspenda voluntar, pentru o perioada de pana la 3 ani.
Astfel se creeaza posibilitatea pentru magistrati de a desfasura si alte activitati, nemaifiind supusi incompatibilitatilor. O astfel de situatie poate favoriza coruptia in sistem (spre ex. magistratul care efectueaza „anumite acte” sau dispune „anumite masuri ori solutii” se suspenda voluntar si se angajeaza sau desfasoara o alta activitate remunerata de catre o entitate controlata sau influentata de catre „beneficiarul” dispozitiilor magistratului).
O astfel de dispozitie creeaza, printre alte efecte negative si posibilitatea pentru magistrati sa se sustraga de la activitatea profesionala, suspendandu-se (pentru perioade scurte) ori de cate ori volumul de activitate si stocul de lucrari repartizate lor creste sau cand le sunt repartizate cauze dificile ori importante. Mai mult, din reglementare rezulta ca CSM doar constata intervenita suspendarea, nu dispune, dispozitia apartinand exclusiv magistratului, neexistand posibilitatea cenzurarii acesteia.
Consecintele unei asemenea dispozitii sunt extrem de periculoase pentru stabilitatea sistemului judiciar. Nimic nu impiedica suspendarea tuturor judecatorilor dintr-o instanta sau a tuturor procurorilor dintr-un parchet cu consecinte dezastruoase. Iar daca in cazul unitatilor mici se poate compensa o asemenea situatie prin delegarea unor magistrati de la alte unitati, in cadrul marilor instante sau parchete acest lucru este imposibil.
Coborarea pragului acordarii pensiei de serviciu la 20 de ani fara limita de varsta (punctul 145 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004).
De aceste dispozitii beneficiaza cca 1000 de magistrati (din totalul de 6500), si, tinand cont si de faptul ca pensia va depasi substantial cuantumul drepturilor salariale ale magistratilor activi, exista o probabilitate ridicata ca toti acesti magistrati sa se pensioneze (ne referim la persoane cu varste intre 44-48 de ani). Sunt incurajati sa paraseasca sistemul magistratii care se afla in apogeul profesional. O politica similara in cazul politiei a avut rezultate dezastruoase.
2. Majorarea artificiala si nejustificata a volumului activitatii instantelor si parchetelor
Introducerea unor termene imperative nerealiste (punctul 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004)
Introducerea termenului imperativ de motivare a unei hotarari judecatoresti la maxim 90 de zile este nerealist, netinand cont de incarcatura de dosare in cadrul instantelor mari sau de complexitatea deosebita a anumitor cauze. Efectul imediat va fi o scadere a calitatii motivarilor.
Majorarea numarului de judecatori in complet (punctul 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii 304/2004)
Dublarea numarului de judecatori din completele de contestatii si majorarea de la 2 la 3 a judecatorilor din completele de apel, fara a fi marita schema functiilor de judecatori va duce la dublarea volumului de activitate pentru fiecare judecator.
In cazul completelor de penal, daca luam in considerare si modificarile propuse la CPP, in sensul instituirii incompatibilitatii dintre judecatorul de camera preliminara si instanta de judecata, volumul de activitate pentru fiecare judecator din cadrul sectiilor penale se va tripla.
Consecinta in timp va fi si o crestere corelativa a activitatii compartimentului judiciar al parchetelor.
Modificarea conditiilor de vechime pentru a fi numit in cadrul DNA si DIICOT (punctele 40, 43 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004).
Majorarea cu 2 ani a vechimii minime in functia de procuror sau judecator pentru a fi numit in cadrul celor doua unitati de elita ale Ministerului Public reduce dramatic baza de recrutare cu consecinte asupra volumului de activitate aferent fiecarui procuror.
In concluzie, pentru punctele I si II, retinem ca prin blocarea timp de 3 ani a accederii in functiile vacante de judecator sau procuror, dublata de eliminarea varstei minime de pensionare aferenta vechimii in functie de 20 de ani, numarul judecatorilor si al procurorilor se va reduce cu cca 25%. Daca luam in considerare si introducerea suspendarii voluntare din magistratura, numarul total al magistratilor activi poate scadea mult mai mult.
Reducerea drastica a numarului de magistrati in functie este dublata de cel putin dublarea volumului de activitate pentru fiecare judecator, ceea ce va duce, in final la colapsul sistemului judiciar.
3. Afectarea statutului magistratilor si instituirea unor mecanisme de control si presiune
Modificarea statutului procurorului, in sensul abrogarii dispozitiilor legale care garanteaza independenta (punctele 4, 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004).
Astfel, potrivit dispozitiilor legale in vigoare: „Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii. Procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai cu acordul lor”.
In urma modificarilor se va prevedea ca „Procurorii sunt independenti in dispunerea solutiilor, in conditiile prevazute de Legea nr.304/2004”. Activitatea de urmarire penala nu se reduce la dispunerea unei solutii finale in cauza. Practic prin aceasta modificare, coroborata cu cele prevazute la punctul 35 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004, procurorul nu mai este independent in exercitarea atributiilor de supraveghere a activitatii de urmarire penala a politiei judiciare sau cea de efectuare a urmaririi penale proprii.
Pierderea garantiei stabilitatii, de care in mod absurd se vor bucura doar procurorii stagiari, precum si abrogarea independentei procurorilor, ii transforma, de facto, in simpli executanti ai dispozitiilor conducatorilor parchetelor si, implicit, ai dispozitiilor Ministrului Justitiei (punctul 38 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004).
Impunerea unor obligatii suplimentare si instituirea unor noi incompatibilitati in sarcina magistratilor (punctele 2, 5, 6, 7, 12 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004). De exemplu:
„In alte situatii care exced activitatii legate de actul de justitie, conflictul de interese va fi adus la cunostinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau parchetului care apreciaza asupra existentei sau inexistentei acestuia.”
„Judecatorii si procurorii trebuie atat sa fie, cat si sa apara, ca fiind independenti unii de ceilalti.”
„Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare, in orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativa si executiv.”
Instituirea controlului politic asupra judecatorilor si procurorilor (punctul 9 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004)
Incriminarea speciala a „racolarii” magistratilor de catre ofiterii din cadrul serviciilor de informatii, in masura in care oricum, existand deja o interdictie legala, fapta constituia infractiunea de abuz in serviciu, pare sa aiba si scopul raspunderii unor false nevoi, mai degraba patologice (paranoia indusa de acceptarea teoriilor conspirationiste) exprimate de reprezentantii unei minoritatii din cadrul asociatiilor profesionale ale magistratilor.
Prin modificare se introduce controlul parlamentar absolut asupra procurorilor si judecatorilor. „Verificarea veridicitatii datelor din declaratiile prevazute la alin.(2) se face de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si de comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii anual, din oficiu, sau ori de cate ori sunt sesizate de Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, judecatorul sau procurorul vizat. Rezultatul verificarii efective are valoare de informare conforma. Raspunsul eronat se pedepseste conform legii.”
In principiu, cu cat ingerinta puterii legislative, a oamenilor politici, asupra magistraturii este mai larga, cu atat mai mult independenta judecatorilor cere garantii adecvate. Acordarea posibilitatii de verificare a informatiilor din declaratiile date de magistrati poate reprezenta o incalcare a principiului separatiei puterilor statului de drept, in lipsa unor garantii legale.
Prin aceasta reglementare, o comisie parlamentara poate impune Autoritatii Judecatoresti eliminarea unui judecator sau procuror „incomod”, garantarea independentei justitiei de catre Consiliul Superior al Magistraturii fiind golita de continut. Inclusiv controlul judecatoresc ulterior este viciat. Nu se mai poate vorbi de un proces echitabil, intrucat si judecatorii sunt tinuti de informarea conforma, fara sa existe un mecanism legal care sa permita verificarea acestei informari de instanta judecatoreasca. Informatiile si documentele sunt prezentate comisiei parlamentare si nu unei institutii din cadrul Autoritatii Judecatoresti.
Aceasta reglementare este completata de interdictia ofiterilor sau subofiterilor de politie judiciara de a fi lucratori, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii. Notiunea de servicii de informatii nu este definita in nicio lege. De asemenea, in cadrul IGPR exista o structura, DOS, care desfasoara si activitati de informatii (interceptari, supraveghere video, audio, filaj, etc… in executarea dispozitiilor procurorului sau in baza mandatelor de supraveghere tehnica), iar lucratorii acestora sunt ofiteri sau subofiteri de politie judiciara. Prin aceasta interdictie se urmareste impiedicarea punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, prin excluderea din randul politiei judiciare a lucratorilor specializati in efectuarea unor astfel de activitati.
Crearea sectiei speciala pentru cercetarea infractiunilor din justitie (punctul 45 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004)
Nu au fost oferite explicatii pentru necesitatea infiintarii unei astfel de structuri. O structura speciala este justificata doar in masura in care ar exista o problema speciala. Se induce ideea periculoasa intr-un stat de drept ca exista o problema de infractionalitate in cadrul magistratilor, care necesita o atentie speciala.
Structura va fi formata din cel mult 15 procurori, acestia nefiind si neputandu-se niciodata specializa in fiecare categorie de infractiuni reglementate de legislatia in vigoare. Specializarea presupune experienta profesionala, pe langa o cunoastere amanuntita unei materii la nivel teoretic, iar specializarea se dobandeste dupa o lunga perioada de practica efectiva in domeniu.
Apoi, desfasurarea activitatii acestor 15 persoane la Bucuresti, cu incalcarea principiului accesibilitatii in spatiu a organului judiciar, presupune obligarea magistratului, spre deosebire de alti cetateni, de a se deplasa pentru audieri si pentru alte activitati de urmarire penala, in timpul programului de lucru, in alta localitate, la mare distanta si de a suporta cheltuieli excesive.
De asemenea, magistratul isi va organiza foarte anevoios apararea si va suporta costuri disproportionate sau va fi nevoit sa nu se prezinte la efectuarea actelor de urmarire penala si sa suporte un proces neechitabil.
Mai mult decat atat, anual sunt mii de sesizari (neadevarate) impotriva magistratilor, in care trebuie efectuat un minim de ancheta conform CEDO. In prezent aceste sesizari sunt cercetate de catre un numar de peste 150 de procurori din cadrul a 19 unitati de parchet (PCA-uri, PICCJ, DIICOT si DNA). Este evident ca cei 15 procurori din cadrul noii sectii vor fi depasiti de volumul de activitate. Si acest fapt intareste suspiciune ca, de fapt, nu se urmareste o eficientizare a cercetarii penale in cauzele in care sunt aduse acuzatii penale magistratilor, ci doar crearea unei unitati, care sa poata fi folosita punctual impotriva unui judecator sau procuror „incomod”.
Numirea procurorului-sef se face de catre Plenul CSM in urma unui „concurs” care consta in prezentarea unui proiect in fata unei comisii din care fac parte 3 judecatori numiti de catre Sectia pentru judecatori si un procuror numit de catre Sectia pentru procurori, iar ceilalti 14 procurori sunt selectati in urma unui „concurs” constand intr-un interviu sustinut in fata unei comisii din care face parte procurorul-sef al directiei si 3 judecatori numiti de catre Sectia pentru judecatori si un procuror numit de catre Sectia pentru procurori.
Se observa ca numirea procurorilor, inclusiv in functia de conducere a sectiei, este controlata total de catre Sectia pentru judecatori. Dincolo de aspectele de neconstitutionalitate, este evident ca aceasta reglementare are ca rationament faptul ca majoritatea judecatorilor din Sectia pentru judecatori este favorabila actualei puteri politice sau cel putin demersului distrugerii sistemului judiciar.
Reorganizarea Inspectiei Judiciare (punctele 43 – 52 si 65 – 89 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.317/2004)
Prin modificarile aduse, Inspectia Judiciara se transforma, de facto, in echipa de suport tehnic a inspectorului-sef care capata puteri absolute in cadrul inspectiei. Astfel, acesta: numeste, dintre inspectorii judiciari, pe cei care vor ocupa functiile de conducere; controleaza absolut selectia inspectorilor judiciari; conduce si controleaza activitatea de inspectie si pe cea de cercetare disciplinara, impunand solutiile in mod discretionar; este ordonator principal de credite; este singurul titular al actiunii disciplinare.
Numirea inspectorului-sef se face de catre Plenul CSM in urma unui „concurs” care consta in prezentarea unui proiect in fata unei comisii din care fac parte 3 judecatori numiti de catre Sectia pentru judecatori, un procuror numit de catre Sectia pentru procurori, unul dintre membrii reprezentanti ai societatii civile, numit de catre Plenul CSM si un psiholog, numit tot de catre Plenul CSM, care va intocmi un raport consultativ.
Se observa ca numirea inspectorului-sef este controlata total de catre Sectia pentru judecatori, iar reprezentantii societatii civile au fost numiti de catre actuala putere politica. Dincolo de aspectele de neconstitutionalitate, este evident ca si aceasta reglementare are ca rationament faptul ca majoritatea judecatorilor din Sectia pentru judecatori este favorabila actualei puteri politice sau cel putin demersului distrugerii sistemului judiciar.
Mentinerea factorului politic in numirea conducatorilor parchetelor superioare si instantei supreme (punctele 87, 88 si 90 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004)
Constitutia prevede: „Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.„
Se mentine un sistem vadit neconstitutional de numire a Presedintelui si vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, intrucat propunerea de numire adresata Presedintelui Romaniei, este facuta de catre Sectia pentru judecatori si nu Plenul CSM.
De asemenea, se mentine un sistem vadit neconstitutional de numire a Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestuia, care sunt numiti de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Ministrului Justitiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Din nou observam intentia factorului politic de a controla numirile in functiile de conducere, fie direct, in cazul procurorilor, fie prin intermediul majoritatii fidelizate din cadrul Sectiei pentru judecatori, in cazul Presedintelui si vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Intarirea rolului Ministrului justitiei si reglementarea unui mecanism legal prin care acesta poate influenta cursul procesului penal. (punctul 38 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004)
Astfel, in concret, se creeaza posibilitatea ca Ministrul Justitiei, care este, fie membru al unui partid politic, fie este sustinut si pune in aplicare programul de guvernare al guvernului sustinut in Parlament de unul sau mai multe partide politice, sa „exercite controlul asupra procurorilor” si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate „pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii”.
Se va ajunge, astfel, ca in situatiile in care urmarirea penala cu privire la pretinse fapte de coruptie (si, daca este cazul, judecarea unor cauze) ar viza membri ai partidului care sustine guvernul sau care fac parte din guvernul al carui membru este si Ministrul Justitiei, procurorii sa poata fi controlati de o persoana a carei functie depinde direct de persoanele cercetate de procuror. Or, este evident ca un astfel de raport este de natura a inlatura independenta de care procurorii ar avea nevoie pentru a solutiona cauze de acest fel.
In lipsa unei reglementari precise a limitelor puterii conferite Ministrului Justitiei, norma in cauza poate fi interpretata de catre acesta cu o marja larga de apreciere a sferei actelor pe care le poate dispune in exercitiul autoritatii sale. Or, aprecierile pur subiective trebuie excluse din cadrul ipotezei normative analizate, data fiind importanta functiei constitutionale exercitata de Ministerul Public conform art. 131 alin. 1 din Constitutia Romaniei (a se vedea, mutatis mutandis Decizia CCR nr. 553/2015).
De asemenea, aceeasi imprecizie este de natura sa creeze o puternica impresie ca impartialitatea procurorului, prevazuta de art. 132 alin. (2) din Constitutie, poate fi afectata de exercitiul „controlul asupra procurorilor”.
Modificarea dispozitiilor privind raspunderea patrimoniala a magistratilor pentru erorile judiciare comise cu rea-credinta sau grava neglijenta
Dispozitiile relevante modificate prevad urmatoarele:
Eroarea judiciara atrage raspunderea judecatorilor si procurorilor doar in ipoteza in care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Exista eroare judiciara atunci cand, in infaptuirea actului de justitie, se determina o desfasurare gresita a unei proceduri judiciare si prin aceasta se produce o vatamare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane.
Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei, din culpa, nesocoteste normele de drept material ori procesual, determinand o eroare judiciara.”
Constitutia, la art. 52 alin. 3 teza a II-a prevede ca: „Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.”
Termenul de eroare judiciara este total imprevizibil, vag, nefiind clar si precis care este obiectul reglementarii. Eroarea judiciara, ca fundament al raspunderii magistratilor, este definita ca determinarea desfasurarii gresite a unei proceduri judiciare. Mai mult decat atat, magistratul poate fi obligat sa raspunda inclusiv pentru fapte din culpa cea mai usoara, sau chiar in lipsa culpei, ceea ce este excesiv, neconstitutional. Conceptul este strain sistemului de drept, in actele normative interne, in jurisprudenta sau doctrina nu exista vreo referire sau definire a ”desfasurarii gresite a unei proceduri judiciare”, exprimare pur colocviala.
4. Concluzii
Colapsul sistemului judiciar
Prin aceste modificari, corpul magistratilor va fi deprofesionalizat, iar Institutul National al Magistraturii va deveni principalul vector de deprofesionalizare.
Promovarea, prin eliminarea criteriilor obiective de competenta profesionala, va deveni un instrument de control, indirect, al solutiilor pronuntate de catre instantele de control.
Corpul magistratilor va fi redus cu cel putin 25%, pana in 2022.
Volumul de activitate va fi crescut in mod artificial, aceste masuri coroborate cu reducerea masiva a corpului magistratilor vor duce, in special pentru judecatori, la dublarea sau chiar triplarea volumului de activitate.
Toate aceste efecte vor conduce, in final, la colapsul sistemului judiciar si la incetarea functionarii justitiei ca serviciu public.
Influentarea si denaturarea actului de justitie
Instituirea unor mecanisme de control si presiune asupra magistratilor, prin organisme controlate politic, direct sau indirect. Astfel, se vor putea exercita presiuni asupra magistratilor, fie prin intermediul sectiei pentru cercetarea magistratilor, fie prin intermediul Inspectiei Judiciare, organisme controlate de catre factorul politic prin intermediul membrilor fidelizati ai Sectiei pentru judecatori a CSM.
Raspunderea patrimoniala si disciplinara a magistratilor va fi atrasa indiferent de existenta, inexistenta sau gravitatea culpei acestora.
Este reglementata pierderea independentei procurorului.
Controlul asupra procurorilor va putea fi exercitat de catre factorul politic, prin intermediul Procurorului General al Romaniei, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie sau procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, a caror numire o controleaza Ministrul Justitiei.
Ministrul Justitiei, factor politic, va putea controla direct procurorii si le va putea da indrumari cu privire la prevenire si combaterea eficienta a criminalitatii, implicandu-se in activitatea de urmarire penala.
Aceste masuri vor plasa sistemul judiciar intr-o pozitie de subordonare fata de factorul politic, cu consecinta pierderii caracterului de stat de drept si vor favoriza coruptia la nivel inalt sau in sistemul judiciar.
Mai mult decat atat, organele judiciare, si in special parchetele, se vor transforma in instrumente de lupta politica, la dispozitia detinatorilor puterii politice, revenind la caracterul de organ represiv, corupt si nefunctional.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
