Președintele american Donald Trump a reaprins controversa privind achiziționarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, afirmând că aceasta reprezintă o prioritate de securitate națională.
Pe 6 ianuarie 2026, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a emis un comunicat oficial în care a precizat că Trump și echipa sa „discută o serie de opțiuni” pentru atingerea acestui obiectiv, inclusiv utilizarea forțelor militare americane, transmite BBC.
„Președintele și echipa sa discută o gamă de opțiuni pentru a urmări acest important obiectiv de politică externă, iar, desigur, utilizarea armatei SUA este întotdeauna o opțiune la dispoziția comandantului suprem”, a declarat Leavitt, subliniind că Groenlanda este esențială pentru descurajarea adversarilor în regiunea Arctică, în contextul activităților crescânde ale Rusiei și Chinei.
Declarația vine la doar câteva zile după operațiunea militară americană din Venezuela, care a dus la capturarea lui Nicolás Maduro, și amplifică ambițiile lui Trump exprimate încă din primul mandat (2019), când a propus cumpărarea insulei. Acum, opțiunile includ achiziție directă, un acord de asociere liberă sau alte variante, dar menționarea explicită a forței militare a provocat reacții internaționale puternice.
Liderii europeni – inclusiv premierii Danemarcei (Mette Frederiksen), Franței, Germaniei, Marii Britanii și altor state NATO – au emis o declarație comună de solidaritate, afirmând că Groenlanda „aparține poporului său” și că orice încercare de anexare ar pune în pericol suveranitatea și alianța NATO. Frederiksen a avertizat că un atac american asupra Groenlandei ar echivala cu „sfârșitul NATO”.
Groenlanda, cu o suprafață de peste 2 milioane km² (cea mai mare insulă din lume), găzduiește resurse minerale rare, petrol și gaze, dar și baza militară americană Pituffik. Populația de circa 57.000 de locuitori, majoritar inuiți, respinge ideea vânzării, iar guvernul local a cerut o întâlnire urgentă cu secretarul de stat american, Marco Rubio.