Cât de aproape se află Donald Trump de realizarea obiectivelor sale în Iran – Analiză

Președintele american Donald Trump și-a stabilit o serie de obiective militare și politice ambițioase în intervenția din Orientul Mijlociu, însă rezultatele de până acum ridică numeroase semne de întrebare. Potrivit unei analize publicate de The Times, deși Washingtonul susține că operațiunea este aproape finalizată și că au fost înregistrate progrese majore pe teren, regimul de la Teheran continuă să reziste, iar tensiunile din regiune rămân ridicate, cu efecte directe asupra piețelor energetice și securității globale.

Eliminarea amenințării nucleare iraniene

Președintele SUA a declarat în această săptămână că au fost făcuți „pași importanți” către obiectivul militar al campaniei împotriva Iranului și că operațiunea desfășurată de SUA și Israel este „aproape finalizată”. Mesajul a venit într-un moment în care administrația americană încearcă să liniștească atât piețele, cât și alegătorii îngrijorați de impactul conflictului asupra prețurilor combustibililor.

„Calea recompensei”, mecanismul care distruge viețile dependenților de jocuri de noroc

Românii vânează comorile din magazinele second-hand

Totuși, în ciuda numărului impresionant de raiduri aeriene, a țintelor lovite și a navelor militare scufundate în ultimele 12 zile, regimul iranian rămâne la putere. Mai mult, Teheranul a reușit să își desemneze un nou lider suprem, în pofida declarațiilor lui Trump potrivit cărora Washingtonul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în alegerea conducătorului Iranului.

În același timp, sute de petroliere și nave de transport de gaze naturale lichefiate așteaptă încetarea ostilităților înainte de a încerca să traverseze Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru comerțul energetic global, amenințată în mod direct de Iran.

Unul dintre principalele obiective declarate ale administrației americane a fost distrugerea programului nuclear al Iranului. Donald Trump a afirmat încă din iunie anul trecut că programul nuclear iranian a fost „distrus”, după ce bombardierele americane au lovit principalele instalații de îmbogățire a uraniului de la Fordow și Natanz cu bombe penetrante de tip bunker buster.

Loviturile au provocat pagube importante acestor facilități. Cu toate acestea, alte instalații nucleare nu au fost atacate, iar amploarea rezervelor de centrifuge ale Iranului rămâne necunoscută. Deși Iranul nu pare să fi reluat activ eforturile pentru dezvoltarea rapidă a unei arme nucleare, know how ul tehnologic necesar pentru refacerea programului există în continuare.

În plus, Iranul ar deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60 la sută, cantitate care ar putea fi suficientă pentru aproximativ 11 bombe dacă ar fi îmbogățită la 90 la sută. Se crede că acest material ar fi depozitat adânc într o instalație subterană din apropierea orașului Isfahan.

Distrugerea programului de rachete balistice

Un alt obiectiv major al operațiunii a fost reducerea capacității Iranului de a lansa atacuri cu rachete și drone. Donald Trump a declarat că aceste capacități sunt „complet distruse”.

Datele prezentate de Israel indică o scădere drastică a lansărilor de rachete iraniene. Dacă la începutul conflictului, pe 28 februarie, Iranul a lansat aproximativ 480 de rachete, până pe 9 martie numărul acestora a scăzut la aproximativ 40. O scădere similară a fost raportată și în cazul dronelor, de la 720 la aproximativ 60.

Forțele de Apărare ale Israelului susțin că au desfășurat aproximativ 2.600 de misiuni aeriene și au lansat peste 6.500 de muniții, neutralizând peste 70 la sută dintre lansatoarele de rachete iraniene.

La rândul lor, oficialii militari americani au anunțat că au lovit peste 5.000 de ținte și au utilizat zeci de bombe ghidate GPS de aproximativ 900 de kilograme împotriva lansatoarelor de rachete amplasate în zone subterane.

Lovituri asupra flotei navale iraniene

Donald Trump a declarat că unul dintre obiectivele campaniei a fost „anihilarea” marinei iraniene. Potrivit acestuia, zeci de nave iraniene ar fi fost scufundate în timpul operațiunilor militare.

Inițial, liderul de la Casa Albă a afirmat că 46 de nave au fost distruse, ulterior actualizând cifra la 51. Printre acestea s ar număra și o fregată iraniană torpilată în apropierea coastelor Sri Lankăi.

Flota Iranului este estimată la aproximativ 145 de nave militare, inclusiv submarine. Armata americană a anunțat că operațiunile navale continuă, fiind vizate în special navele implicate în instalarea de mine maritime sau în blocarea rutelor comerciale din regiune.

Milițiile susținute de Teheran rămân o amenințare

Atacurile aeriene au vizat și infrastructura Gărzii Revoluționare iraniene, instituția care coordonează rețeaua de miliții aliate din Orientul Mijlociu. Printre acestea se numără grupările șiite din Irak, rebelii Houthi din Yemen și organizația Hezbollah din Liban.

Analiștii consideră că loviturile asupra Iranului au afectat capacitatea regimului de a coordona și finanța aceste grupări. Cu toate acestea, ele continuă să reprezinte o amenințare reală în regiune.

Israelul speră că slăbirea sprijinului oferit de Teheran va face aceste organizații mai vulnerabile la presiuni interne în propriile state.

Schimbarea regimului, un obiectiv incert

Donald Trump a făcut apel și la populația iraniană să preia controlul asupra guvernului, în timpul discursului prin care a anunțat ofensiva militară din 28 februarie. Liderul american a spus că poporul iranian ar trebui să acționeze după finalizarea atacurilor militare.

Realitatea din teren indică însă că o revoltă populară este puțin probabilă în acest moment. Regimul continuă să controleze aparatul de securitate, iar opoziția politică rămâne fragmentată și lipsită de un lider capabil să mobilizeze societatea.

În același timp, tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz persistă. Garda Revoluționară iraniană a amenințat că va bloca orice navă care încearcă să traverseze zona, în timp ce Washingtonul promite că va asigura escortă militară pentru petroliere.