Cât de ușor se poate manipula pe rețelele de socializare. Cu 10 euro se pot obține până la 70.000 fake views, 24.000 fake likes, 8.000 fake followers

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Unul dintre lectori a explicat cum vizibilitatea artificială poate fi cumpărată la costuri reduse. Potrivit datelor afișate, pentru 10 euro pot fi achiziționate între 20.000 și 70.000 de vizualizări false, între 2.000 și 4.000 de aprecieri false și între 600 și 8.000 de urmăritori falși.

76% din dezinformarea de pe TikTok, generată de 10 conturi

Raportul România Imună arată că 76% din engagementul tuturor narativelor de dezinformare de pe TikTok este generat de doar 10 conturi, iar 20% dintre cele mai performante postări reprezintă atacuri coordonate. Analiza indică și faptul că, în cazul unui utilizator român care derulează TikTok, printre primele 50 de postări pot apărea nouă postări de dezinformare și nicio postare provenită dintr-o sursă oficială.

SUA devine principalul furnizor de gaze al Indiei, după ce războiul cu Iranul a blocat aprovizionarea din Golf

Continuă spectacolul de la CM 2026! Canada dă piept cu Bosnia și Herțegovina

Potrivit datelor prezentate, instituțiile oficiale și organizațiile media au o eficiență de cinci ori mai mare per postare, însă rămân aproape invizibile la scară largă. Toate campaniile de manipulare identificate în 2026 au fost grupate în șase mari categorii narative, cea mai dominantă fiind propaganda anti-occidentală, cu 9.600 de postări în luna martie.

Piața vizibilității false

Datele prezentate la Cotroceni sunt în linie cu concluziile unor cercetări internaționale privind manipularea pe rețelele sociale. Un raport al NATO Strategic Communications Centre of Excellence privind piața manipulării online arată că, în 2025, costurile pentru cumpărarea de interacțiuni false au rămas reduse, iar în cazul platformei X se puteau cumpăra până la 156.000 de vizualizări false pentru 10 euro. Același raport arată că, în 2025, aproximativ 76,5% din activitatea manipulatoare comandată a fost livrată în primele 72 de ore.

Această piață permite fabricarea rapidă a aparenței de popularitate. Vizualizările, aprecierile și urmăritorii falși pot amplifica artificial conținutul, pot influența algoritmii de recomandare și pot crea impresia că un mesaj are o susținere socială mai mare decât în realitate.

Costuri economice și vulnerabilități sociale

Inițiativa România Imună estimează că impactul economic al dezinformării pentru România ajunge la aproximativ un miliard de euro anual, pentru 2025. La nivel global, costul dezinformării este estimat la aproximativ 420 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu Sopra Steria citat în analiza prezentată.

Un Eurobarometru privind utilizarea rețelelor sociale indică faptul că 66% dintre respondenții din UE consideră că au fost expuși la dezinformare și știri false cel puțin uneori în ultimele șapte zile. Datele europene arată, totodată, o creștere a expunerii percepute la dezinformare față de 2022.

Pentru România, studiile recente privind dezinformarea electorală au indicat rolul rețelelor X, TikTok și Facebook în propagarea unor narațiuni legate de suveranitate, fraudă electorală și neîncredere în instituții. Un raport EDMO privind ciclul electoral 2024, 2025 din România arată că aceste narațiuni au devenit virale atât în țară, cât și în rețelele diasporei, prin campanii organice și coordonate.

„Imunizarea” împotriva dezinformării

Inițiatorii proiectului susțin că intervențiile de educație media pot reduce interacțiunea cu mesajele manipulatorii. „Persoanele expuse suficient la mecanisme de imunizare au vizualizat de două ori mai puțin conținut manipulator și au distribuit de până la patru ori mai puțin conținut dezinformator pe aceeași temă”, a declarat George Leca, președintele România Imună.

Studii internaționale privind „prebunkingul”, adică avertizarea preventivă a publicului asupra tehnicilor de manipulare, arată că astfel de intervenții pot crește reziliența la dezinformare și pot îmbunătăți calitatea deciziilor de distribuire a conținutului. Cercetări publicate în Science Advances și prezentate de Universitatea Cambridge au arătat că materialele scurte de inoculare psihologică pot îmbunătăți capacitatea utilizatorilor de a recunoaște manipularea și de a evita distribuirea conținutului înșelător.

Potrivit inițiativei România Imună, doar 20% dintre persoanele expuse campaniilor de educare au mai interacționat ulterior cu dezinformare pe aceeași temă, comparativ cu 55% în grupul de control. Organizația a anunțat și dezvoltarea unor modele predictive pentru anticiparea răspândirii unor narațiuni de propagandă în lunile următoare.