Durata de păstrare depinde de tipul alimentului, de modul în care a fost preparat și de temperatura reală din frigider. Carnea crudă, peștele, ouăle, produsele lactate și mâncărurile gătite au perioade diferite în care pot fi păstrate în condiții de siguranță.
Specialiștii în siguranță alimentară recomandă ca frigiderul să fie menținut la o temperatură de cel mult 4°C. La această temperatură, dezvoltarea multor bacterii este încetinită considerabil, însă microorganismele nu sunt eliminate în totalitate.
Una dintre cele mai răspândite idei greșite este că un aliment păstrat la frigider rămâne sigur până când începe să miroasă urât sau să își schimbe aspectul. În realitate, bacteriile care pot provoca îmbolnăviri nu produc întotdeauna semne vizibile.
Unele microorganisme periculoase pot fi prezente chiar dacă alimentul are un miros, un gust și o culoare aparent normale. Din acest motiv, testarea unei mâncări prin gustarea unei cantități mici nu reprezintă o metodă sigură.
Listeria monocytogenes este un exemplu de bacterie care se poate dezvolta chiar și la temperaturi scăzute. Riscul este important mai ales pentru femeile însărcinate, persoanele în vârstă și cele cu sistem imunitar slăbit.
Contează foarte mult și cât timp a stat alimentul în afara frigiderului. Produsele perisabile și preparatele gătite ar trebui introduse la rece în cel mult două ore de la preparare sau cumpărare. Dacă temperatura ambientală este foarte ridicată, intervalul trebuie redus.
Carnea crudă este printre alimentele care necesită cea mai mare atenție. Durata de păstrare diferă în funcție de tipul produsului și de modul în care acesta a fost procesat. Carnea tocată crudă și carnea crudă de pasăre ar trebui, de regulă, gătite sau congelate în aproximativ una până la două zile. Aceste produse sunt mai vulnerabile la contaminare și la multiplicarea bacteriilor.
Bucățile întregi de carne de vită, porc sau miel pot rezista, în general, ceva mai mult. În condiții corespunzătoare de refrigerare, acestea pot fi păstrate aproximativ trei până la cinci zile. Peștele și fructele de mare proaspete sunt foarte perisabile. Dacă nu vor fi preparate rapid, congelarea lor este o variantă mai sigură decât păstrarea pentru mai multe zile în frigider.
Carnea crudă trebuie depozitată în recipiente bine închise și, de preferat, pe rafturile inferioare. Astfel, eventualele lichide nu pot ajunge pe alimentele deja gătite sau pe produsele care vor fi consumate fără preparare termică.
Oala cu supă rămasă de la cină, friptura preparată în weekend sau garnitura de orez uitată într-un recipient pot deveni o sursă de probleme dacă sunt păstrate prea mult. Pentru majoritatea preparatelor gătite, intervalul recomandat este de aproximativ trei până la patru zile în frigider. După această perioadă, riscul microbiologic crește, chiar dacă mâncarea pare încă bună.
Modul în care alimentele sunt răcite după preparare este la fel de important. Preparatele nu ar trebui lăsate ore întregi la temperatura camerei. Cantitățile mari pot fi împărțite în recipiente mai mici și mai puțin adânci, pentru a se răci mai repede.
Un obicei util este notarea datei pe recipient imediat după preparare. În acest fel, poate fi urmărit mai ușor timpul de păstrare și scade riscul ca mâncarea să fie uitată în frigider. Dacă există certitudinea că un preparat nu va fi consumat în următoarele zile, congelarea lui din timp este o soluție mai bună decât păstrarea până la limita perioadei recomandate.
Ouăle crude păstrate în coajă pot rezista mai mult decât multe alte produse perisabile. Atunci când sunt refrigerate corespunzător, perioada de păstrare poate ajunge la aproximativ trei până la cinci săptămâni.
Acest interval nu trebuie aplicat însă preparatelor care conțin ouă. Omletele, ouăle fierte, cremele, maionezele preparate în casă și alte mâncăruri pe bază de ou au perioade de păstrare considerabil mai scurte. În cazul produselor ambalate, trebuie luate în calcul și indicațiile de pe etichetă. După deschiderea ambalajului, durata de consum poate fi mai mică decât cea menționată pentru produsul sigilat.
Și lactatele trebuie evaluate cu atenție. Laptele, smântâna, iaurturile și brânzeturile nu se comportă identic după deschidere. Temperatura constantă și respectarea recomandărilor producătorului sunt importante pentru reducerea riscurilor. Ușa frigiderului nu este locul ideal pentru produsele foarte sensibile la variații de temperatură, deoarece aici temperatura se modifică de fiecare dată când aparatul este deschis.
Un aliment care miroase neplăcut trebuie, evident, aruncat. Problema este că situația inversă nu oferă nicio garanție. Faptul că mâncarea miroase normal nu demonstrează că aceasta este lipsită de bacterii periculoase.
Nici reîncălzirea nu poate transforma automat un aliment păstrat necorespunzător într-un produs sigur. Prepararea termică poate distruge multe bacterii, însă anumite toxine produse în timpul multiplicării microorganismelor pot rămâne o problemă. Igiena frigiderului este, de asemenea, importantă. Scurgerile provenite de la carnea crudă trebuie curățate imediat, iar rafturile și sertarele ar trebui igienizate periodic.
Frigiderul nu trebuie nici supraaglomerat. Aerul rece trebuie să poată circula între produse pentru ca temperatura să fie menținută cât mai uniform. Un termometru de frigider poate ajuta la verificarea temperaturii reale, care ar trebui să rămână la cel mult 4°C.
O regulă simplă este ca alimentele mai vechi să fie așezate în față, iar cele cumpărate recent în spatele lor. Astfel, produsele aflate mai aproape de limita perioadei de păstrare sunt consumate primele.
În final, frigiderul nu oprește trecerea timpului și nici nu sterilizează alimentele. El doar încetinește procesele de alterare și dezvoltarea multor microorganisme. Respectarea temperaturii corecte, refrigerarea rapidă, separarea alimentelor crude de cele gata pentru consum și eliminarea preparatelor păstrate prea mult sunt măsuri simple care pot reduce semnificativ riscul unei toxiinfecții alimentare.