Cateva state membre Schengen extind controalele la frontiera, ignorand decizia Curtii de Justitie

Desi instanta suprema a UE a decis recent ca statele Schengen care au reimpus in 2015 controalele la frontiera nu au niciun temei legal pentru extinderea acestora, Comisia Europeana nu initiaza proceduri de incalcare a dreptului comunitar, comenteaza DW.

Potrivit Acordului Schengen, oamenii si bunurile pot trece liber granitele celor 26 de tari semnatare, fara nicio verificare. Controalele la frontierele interne din spatiul Schengen pot fi reintroduse doar ca ultima solutie, ca raspuns la amenintarile grave la adresa securitatii interne.

Cu toate acestea, invocand ingrijorari legate de migratie si/sau terorism, Germania, Austria, Norvegia, Suedia, Danemarca si Franta au mentinut controalele la frontiera in mod continuu din 2015, de cand migrantii au inceput sa soseasca in Europa in numar tot mai mare.

Controalele tocmai au fost prelungite pentru inca sase luni.

Aceasta este a doua prelungire de cand Curtea Europeana de Justitie a decis in aprilie ca reintroducerea temporara a controalelor la frontiera nu poate dura mai mult de sase luni pentru fiecare amenintare anuntata.

O analiza DW din 2019 arata ca aceste controale la frontiera incalca termenii Acordului Schengen, care este considerat o lege obligatorie pentru cele 22 de tari UE care au semnat, precum si pentru Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia.

De obicei, Comisia Europeana ar trebui sa admonesteze statele membre pentru incalcarea legislatiei UE, care poate duce la sanctiuni financiare grele.

In 2018, de exemplu, Spania nu implementase pe deplin norme pentru ca toti cetatenii UE sa aiba acces la conturi bancare la preturi rezonabile. Comisia a obligat Spania sa plateasca 50.000 de euro in fiecare zi pana cand va putea implementa o lege nationala conforma cu normele.

De aceasta data Comisia nu a lansat proceduri de incalcare a dreptului comunitar impotriva niciunuia dintre statele membre care au prelingit controalele la frontiera.

„Problema este pur si simplu prea sensibila din punct de vedere politic. Statele membre si ministerele lor de interne ar fi furioase”, a spus Leon Zullig, asistent la catedra de drept public, drept international si drept european de la Universitatea Justus Liebig din Giessen.

In ianuarie 2021, Comisia a sustinut ca adaptarea regulilor ar putea fi o solutie mai buna decat initierea unor proceduri de incalcare a dreptului comunitar. Acesta a citat faptul ca statele membre au incetat sa se conformeze regulilor ca dovada ca regulile in sine ar putea fi inadecvate.

Potrivit unui raport, printre prioritatile Comisiei pentru 2023 se numara si „eliminarea tuturor controalelor de lunga durata la frontierele interne”.

Comisia intentioneaza sa incerce sa convinga statele membre sa opreasca in mod voluntar controalele prin modificari ale Codului frontierelor Schengen. Un prim proiect al unei astfel de reforme a esuat in 2017, deoarece Consiliul Uniunii Europene nu a sustinut-o.

Cea mai recenta propunere a Comisiei ar introduce o serie de modificari in normele care guverneaza spatiul Schengen. In special, isi propune sa extinda gama de „masuri alternative” pe care statele membre le pot introduce in locul controalelor la frontiera.

In cadrul consultarilor cu privire la reforma, statele membre au solicitat in mod expres ca tehnologiile utilizate in prezent doar la frontierele externe ale UE sa fie aplicate si in interiorul spatiului Schengen.

Astfel de tehnologii ar include supravegherea automata si colectarea datelor de catre autoritati, de exemplu, prin analiza datelor inregistrarii cu numele pasagerilor si a informatiilor avansate despre pasageri.

„Din punct de vedere al drepturilor fundamentale, aceste masuri sunt poate chiar mai periculoase decat o bariera fizica, pentru ca in cele din urma se bazeaza pe un fel de supraveghere in masa, inclusiv a cetatenilor UE”, a conchis Leon Zullig.