CCR a dat din nou dreptate PSD-ului. Judecatorii au respins sesizarea Guvernului legata de motiunea de cenzura a PSD

politica

CCR, lege, masuri fiscale, constitutionala, eliminarea, facilitati fiscale, Marian Enache

Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit, marti, ca nu exista conflict juridic intre Guvern si Parlament ca urmare a depunerii unei motiuni de cenzura in sesiune extraordinara. Decizia a fost luata in unanimitate, insa judecatoarele Livia Stanciu si Simina Tanasescu vor face opinii concurente. Cele doua si-ar fi dorit respingerea sesizarii Guvernului ca inadmisibila pe forma, nu pe fond.

Judecatorii CCR au stabilit ca o motiune de cenzura poate fi depusa inclusiv in sesiune extraordinara si, pe de alta parte, ca votul pe o motiune poate fi dat si in alta sesiune decat cea in care a fost depusa.

„CCR-ul lui Dorneanu, Deliorga si Stan a revolutionat azi 30 de ani de parlamentarism: se pot depune motiuni de cenzura in sesiunea extraordinara. De la o limita de doua motiuni de cenzura/ an (una pe sesiune normala), poti ajunge la vreo zece: organizezi mai multe sesiuni extraordinare si depui motiuni de cenzura in fiecare sesiune. La misto. CCR rescrie legile si Constitutia, fara nici o cenzura ulterioara.

Pe masura ce trece timpul, sunt tot mai convins ca aceasta institutie, populata de impostori nu de ieri, de azi, ci de ani buni, ar trebui desfiintata si regandit rolul ICCJ. Serios, te uiti la CV-ul astora din curte – un jurist comunist si niste magistrati submediocri si semi-corupti de provincie – si realizezi ca ei rescriu Constitutia”, a comentat jurnalistul Mircea Marian pe Facebook.

Judecatorii constitutionali au dezbatut luni solicitarea Guvernului prin care se cerea sa se constate daca exista o situatie conflictuala intre Guvern, pe de o parte, si Parlament, pe de alta parte, „generata de depunerea unei motiuni de cenzura in perioada dintre cele doua sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinta convocarii unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea motiunii fara dezbaterea si votarea acesteia”.

Potrivit textului sesizarii, situatia conflictuala este derivata „din incalcarea dispozitiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1) din Constitutie”.

„Conflictul juridic de natura constitutionala exista intre Guvernul Romaniei si Parlament si deriva direct din Constitutie (art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1)), in sensul in care blocarea procedurii motiunii de cenzura la etapa prezentarii acesteia fara parcurgerea celorlalte etape procedurale in aceeasi sesiune parlamentara mentine Guvernul Romaniei, parte a puterii executive, intr-o situatie incerta, fapt declarat contrar Constitutiei, prin decizii anterioare ale Curtii Constitutionale (Decizia nr. 1525/2010), deoarece afecteaza principiul stabilitatii activitatii Guvernului, dedus din dispozitiile art. 102 alin. (1) si art. 113 din Constitutia Romaniei”, se arata in sesizare.

Conform acesteia, „existenta conflictului juridic de natura constitutionala este generata de depunerea motiunii de cenzura in perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cat si de convocarea unei sesiuni extraordinare avand ca obiect numai prezentarea motiunii de cenzura”.

Guvernul sustinea, totodata, ca motiunea de cenzura initiata la data de 17 august de un numar de 205 deputati si senatori, cu titlul „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mita generalizata”, avand continutul prezentat in sesiunea extraordinara din data de 20 august, „nu poate fi dezbatuta si votata in alta sesiune ordinara sau extraordinara decat cu incalcarea dispozitiilor art. 113 alin. (4) din Constitutia Romaniei, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sanctiuni in temeiul aceluiasi act politic epuizat (motiunea de cenzura inregistrata in data de 17 august 2020) prin nediscutarea si votarea acestuia in cadrul sesiunii parlamentare in care a fost depus”.

De asemenea, conform sesizarii, cele doua Camere ale Parlamentului trebuiau sa fie convocate in sesiune extraordinara comuna „la momentul initierii motiunii de cenzura”.

Un alt argument adus de Guvern in favoarea existentei unui conflict constitutional este cel privind „incalcarea principiului stabilitatii activitatii Guvernului”.

La dezbateri, reprezentantul Guvernului, Olivia Diana Morar, secretar de stat in Ministerul Justitiei, a sustinut ca Parlamentul a urmarit sa „abuzeze” de instrumentele constitutionale „in scopul satisfacerii unor obiective politice”.

„Va rugam sa constatati ca prezentul conflict juridic de natura constitutionala se fundamenteaza pe incalcarea mai multor principii constitutionale, dezvoltate in mod expres sau implicit la nivelul Legii fundamentale, respectiv principiul echilibrului puterilor in stat, cel al colaborarii si cooperarii loiale intre autoritati si cel al stabilitatii juridice. (…) Apreciem ca, raportat la conduita Parlamentului, acesta, sub apanajul unei interpretari juridice voit eronate a prevederilor constitutionale, asadar sub aparenta constitutionalitatii, a urmarit sa abuzeze de remediile si instrumentele constitutionale in scopul satisfacerii unor obiective politice”, a spus Olivia Morar.

Cristian Ionescu, reprezentantul Senatului, a spus ca opozitia are tot dreptul sa initieze oricand o motiune de cenzura impotriva Guvernului.

„Prim-ministrul nu se refera in realitate la institutia Parlamentului ca parte a unui pretins conflict juridic de natura constitutionala, ci la demersul procedural si legitim al unui numar consistent de deputati si senatori care au initiat impotriva Guvernului pe care il conduce o motiune de cenzura ca forma cea mai grava a controlului parlamentar. Opozitia este indreptatita de Constitutie sa initieze oricand – subliniez, oricand – fie intr-o sesiune parlamentara ordinara, fie intr-o sesiune extraordinara o astfel de modalitate de control parlamentar”, a aratat Cristian Ionescu.

La randul sau, reprezentantul Camerei Deputatilor, Florin Iordache, a spus ca in Constitutie nu a gasit specificat un moment exact in care poate fi retrasa increderea Guvernului.

”In Constitutie se precizeaza foarte clar la articolul 113 alineatul 1 faptul ca plenul reunit al Camerelor este cel care retrage increderea Guvernului, fara a preciza o data cand. Atat timp cat Guvernul poate fi investit in sesiuni extraordinare sau in sesiuni ordinare, la fel increderea. In Constitutie nu am gasit un paragraf care sa precizeze daca retragerea increderii Guvernului poate fi decat la un anumit moment”, a argumentat el.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre: ,

Comentarii: