CCR are de luat azi doua decizii majore: taierea pensiilor speciale si numirea lui Ciordache la Consiliul Legislativ

politica

Curtea Constitutionala a Romaniei ar putea pronunta, miercuri, o decizie asupra sesizarilor Avocatului Poporului si Inaltei Curti de Casatie si Justitie in legatura cu legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu. De asemenea, va dezbate sesizarile PNL si USR privind numirea lui Florin Iordache in fruntea Consiliului Legislativ.

Pe 18 iunie, Sectiile Unite al Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la legea care stabileste un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.

Instanta suprema sustine ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal este neconstitutionala in ansamblul sau, deoarece incalca dispozitiile mai multe articole din Constitutie.

ICCJ arata in hotararea de sesizare a CCR ca unul dintre cele cinci principii ale fiscalitatii reglementate de Codul fiscal vizeaza „justetea impunerii sau echitatea fiscala”, care „asigura ca sarcina fiscala a fiecarui contribuabil sa fie stabilita pe baza puterii contributive, respectiv in functie de marimea veniturilor sau a proprietatilor acestuia”.

„Asezarea justa si echitabila a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, asa cum este definit statul roman prin art. 1 alin. (3) din Constitutie. (…) In jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a retinut in mod constant ca statul are o marja larga de apreciere in stabilirea politicii fiscale si revine legiuitorului competenta exclusiva de a stabili cuantumul impozitelor si de a acorda exceptari sau scutiri de la aceste obligatii in favoarea anumitor categorii de contribuabili si anumite perioade de timp, sub rezerva respectarii dispozitiilor art. 56 din Constitutie privind justa asezare a sarcinilor fiscale”, se arata in hotarare.

Instanta suprema mentioneaza ca legea ce formeaza obiectul sesizarii instituie taxa pe veniturile din pensii si indemnizatii pentru limita de varsta stabilite in baza unor legi speciale, legiuitorul instituind „un nou regim de impunere fiscala aplicabil numai in privinta anumitor venituri si anume pentru veniturile obtinute din pensii si/sau indemnizatii pentru limita de varsta primite in baza unor legi/statute speciale”.

„Legea instituie o taxa pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferita de impozitul pe venit si se cumuleaza cu acesta din urma, ceea ce inseamna ca acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxarii conform legii criticate, li se aplica atat impozitul pe veniturile din pensii, cat si taxa nou instituita. Rezulta, astfel, ca pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminarii si principiului asezarii juste si echitabile a sarcinii fiscale”, precizeaza ICCJ.

Potrivit Instantei supreme, noua „taxa” nu doar ca este discriminatorie si reprezinta un impozit pe venit „deghizat”, dar se calculeaza practic asupra venitului net din pensii, dupa deducerea din pensia bruta a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia bruta de 95%.

„In aceste conditii, prin cuantumul ridicat, masura instituirii taxei reprezinta o adevarata confiscare si este de natura a afecta insasi substanta dreptului. Optiunea promovata prin legea in discutie reprezinta un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substantei dreptului la pensie”, se afirma in sesizare.

ICCJ mai arata ca, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizeaza o categorie restransa de contribuabili care obtine venituri din pensii si indemnizatii pentru limita de varsta in conditiile legilor speciale.

Un alt argument este reprezentat de incalcarea principiului statului de drept, in componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste si echitabile, precum si de incalcarea principiului egalitatii statuat de Constitutie si de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Instanta suprema mai acuza incalcarea principiului claritatii, previzibilitatii si predictibilitatii legii, a principiului independentei judecatorilor, precum si incalcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

In privinta motivelor de neconstitutionalitate extrinseca, ICCJ apreciaza ca prin legea dedusa controlului de constitutionalitate se incalca principiul constitutional al organizarii ierarhice a normelor juridice, avand in vedere ca, in pofida caracterului sau ordinar, actul normativ modifica, implicit, dispozitii legale cuprinse in acte normative cu forta juridica superioara, respectiv dispozitiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

„Astfel, ca urmare a aplicarii noilor dispozitii legale (cu caracter ordinar), dreptul la pensie al magistratilor nu ar mai fi in realitate in cuantumul stabilit in Legea nr. 303/2004 (lege cu caracter organic), ci intr-un cuantum mult diminuat”, se subliniaza in hotarare.

Un alt argument este acela ca legea sesizata a fost supusa intai dezbaterii si adoptarii Senatului, Camera Deputatilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constitutionale care stabilesc o alta procedura in privinta reglementarilor referitoare la statutul judecatorilor si al procurorilor.

Si Avocatul Poporului a transmis Curtii Constitutionale o sesizare privind acelasi act normativ.

Pe 17 iunie, Camera Deputatilor a votat modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile si indemnizatiile pentru limita de varsta.

Conform unui amendament, pensiile cu valoare de pana la 2.000 de lei inclusiv nu se impoziteaza, cele cuprinse intre 2.000 si 7.000 se impoziteaza cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impoziteaza cu 85% pentru ceea ce depaseste aceasta suma.

Tot miercuri, Curtea Constitutionala dezbate sesizarile celor doua formatiuni in legatura cu numirea lui George Edward Dirca in functia de presedinte al Sectiei de evidenta oficiala a legislatiei si documentare a Consiliului.

Liberalii au depus, pe 22 octombrie, sesizarea de neconstitutionalitate referitoare la hotararea Parlamentului privind numirea deputatului PSD Florin Iordache in functia de presedinte al Consiliului Legislativ.

In sesizarea semnata de liderul deputatilor PNL, Florin Roman, se arata ca hotararea Parlamentului incalca principiul legalitatii, prevazut de Constitutie.

Liberalii precizeaza ca, potrivit Legii 73/1993, presedintele Consiliului Legislativ si presedintii de sectii se numesc prin votul majoritatii senatorilor si deputatilor, reuniti in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare functie, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Astfel, acestia afirma ca, in contextul in care Florin Iordache a primit 185 de voturi favorabile, nu a fost intrunit numarul necesar de voturi prevazut de lege – 234 de voturi, pentru ca acesta sa fie numit presedinte al Consiliului Legislativ.

Liberalii afirma ca hotararea Parlamentului in acest caz este neconstitutionala, deoarece Florin Iordache nu indeplineste conditia privind buna reputatie profesionala si morala prevazuta de Legea 73/1993, amintind ca acesta a promovat in calitate de ministru al Justitiei in Guvernul Grindeanu OUG 13/2017 si proiectul privind amnistia si gratierea.

„Conduita publica, din anul 2017, a domnului Florin Iordache a generat revolta publica incompatibila cu dispozitia legala care solicita candidatului la functia de presedinte al Consiliului Legislativ o buna reputatie morala”, se arata in sesizarea de neconstitutionalitate.

Liberalii invoca in sesizare si incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie in raport cu dispozitiile art. 20 alin. (2) din Legea 73/1993. Acestia arata ca la dosarul de candidatura nu a fost depus un document care sa ateste ca Florin Iordache a renuntat la calitatea de membru al PSD.

Plenul Parlamentului a decis, marti, numirea lui Florin Iordache in functia de presedinte al Consiliului Legislativ. Iordache a fost numit in functie cu 185 de voturi pentru si 43 contra.

In functia de presedinte al Sectiei de evidenta oficiala a legislatiei si documentare din cadrul Consiliului Legislativ a fost numit senatorul USR George Edward Dirca. In favoarea acestuia au votat 174 de parlamentari, iar impotriva – 17.

Votul a fost secret, cu buletine.

Tot pe 23 octombrie, presedintele Uniunii Salvati Romania, Dan Barna, a anuntat ca Grupul parlamentar USR a sesizat separat de PNL Curtea Constitutionala pentru invalidarea numirii lui Florin Iordache in fruntea Consiliul Legislativ, dar si cu privire la Hotararea Parlamentului 30 /2020 privind numirea lui George Edward Dirca in functia de presedinte al Sectiei de evidenta oficiala a legislatiei si documentare a Consiliului.

Functia de presedinte al Consiliului Legislativ a ramas vacanta dupa demisia lui Serban Iliescu, iar Sectia de evidenta oficiala a legislatiei si documentare a ramas fara sef dupa demisia lui Gheorghe Popescu.

Comentarii: