CCR – Curtea Coruptilor din Romania. CCR permite dezincriminarea unor fapte de coruptie, sesizarile Opozitiei sunt respinse

news

Curtea Constitutionala considera ca este total indreptatita legea initiata de parlamentarii PSD-ALDE prin care NU sunt considerate fapte de coruptie cele care sunt savarsite in scopul obtinerii pentru altcineva de bani, bunuri sau foloase, anunta Realitatea TV. De asemenea, nu pot fi considerate acte de coruptie cele care aduc alte foloase decat cele materiale.

Curtea Constitutionala (CCR) a respins miercuri, cu o majoritate de 5 la 4, sesizarea opozitiei privind legea 78/2000, in sensul dezincriminarii faptelor de coruptie in cazul in care acestea sunt savarsite in scopul obtinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum si in cazul in care sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine de alte foloase decat cele materiale, au declarat surse din cadrul Curtii pentru G4Media.ro.

Pe 2 mai, grupurile deputatilor PNL si USR au depus o sesizare la CCR cu privire la modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Partidele de Opozitie motiveaza, in obiectia de neconstitutionalitate cu privire la modificarea art. 12 din Legea nr. 78/2000, ca actul normativ incalca Legea fundamentala, prin prevederile care dezincrimineaza „faptele prevazute in cuprinsul lit. a) si b) ale art. 12 in cazul in care faptele sunt savarsite in scopul obtinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum si in cazul in care faptele sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine de alte foloase decat cele materiale”.

„Constatam ca, in procedura de reexaminare a Legii pentru modificarea si completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie (PLx nr.340/2018), ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr.584/25.09.2018, Parlamentul Romaniei a ignorat considerente cu caracter general din decizia precitata, fapt care afecteaza, din perspectiva constitutionala, continutul articolului unic in forma adoptata dupa reexaminare”, arata sesizarea PNL si USR.

CCR a retinut intr-o decizie anterioara ca textul de lege in vigoare respecta obligatiile internationale asumate de statul roman, iar reducerea sferei sale de efect „ar echivala, astfel cum s-a aratat, cu acceptarea si tolerarea unor acte de coruptie, ceea ce intra, in mod fundamental, in coliziune cu obligatiile internationale asumate de statul roman„.

„Prin urmare, din cele de mai sus, rezulta ca marja de apreciere a legiuitorului este una redusa atunci cand in discutie sunt infractiunile de coruptie sau asimilate acestora, astfel incat controlul Curtii Constitutionale este unul strict”, arata decizia CCR invocata in obiectia de neconstitutionalitate a partidelor de Opozitie.

Opozitia sustine ca legile trebuie sa fie „clare, predictibile si lipsite de echivoc – dispune art. 36 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative – pentru a satisface cerinta referitoare la calitatea actului normativ, parte esentiala a principiului securitatii juridice consacrat pe cale jurisprudentiala”.

Decizia de neconstitutionalitate emisa de CCR prevede ca legea „limiteaza sfera de actiune a normei de incriminare, ceea ce are drept efect acceptarea ideii ca un act de coruptie sa nu fie sanctionat penal”.

Judecatorii Curtii argumenteaza in decizia invocata de Opozitie ca „legiuitorul nu are competenta de a limita sfera de cuprindere a infractiunii analizate doar in functie de natura materiala a folosului obtinut, in conditiile in care intensitatea lezarii relatiilor sociale ocrotite este aceeasi, indiferent ca folosul obtinut este unul patrimonial sau nepatrimonial”.

Sesizarea mai arata ca infractiunea descrisa la art.12 din Legea nr.78/2000, forma in vigoare, se savarseste in patru modalitati alternative, „atasate scopului constand in «obtinerea, direct sau indirect, a anumitor foloase necuvenite»: 1) operatiuni financiare savarsite ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana; 2) incheierea unor tranzactii financiare utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale; 3) folosirea in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii; 4) permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii”.

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputatilor in sedinta din 16 aprilie 2019, in calitatea de camera decizionala.

In Legea pentru modificarea articolului 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie se introduce un nou alineat cu urmatorul cuprins: „(2) In sensul prezentei legi, operatiunile financiare constau in operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasament, in burse, in asigurari, in plasament mutual ori privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora, tranzactii comerciale interne si internationale. Pentru a fi efectuate ca acte de comert, operatiunile financiare trebuie sa constituie o actiune de intermediere in circulatia bunurilor facuta in mod organizat si sistematic, in scopul obtinerii de profit”.

Pe 25 septembrie CCR a admis sesizarea presedintelui Klaus Iohannis cu privire la modificarile aduse Legii privind prevenirea faptelor de coruptie.

Mai mult despre: ,


Comentarii: