CCR decide azi in cazul revocarii lui Kovesi. Miza reala este cu totul alta decat sefa DNA, decizia ar putea avea consecinte devastatoare asupra viitorului Romaniei
Decizia Curtii Constitutionale privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala intre ministrul Justitiei si presedintele Klaus Iohannis si intre Guvern si presedinte, in subsidiar, ca urmare a respingerii de catre seful statului a cererii de revocare a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, este asteptata miercuri.
Jurnalista Ioana Ene Dogioiu afirma ca o eventuala decizie a CCR de admitere a sesizarii lui Tudorel Toader va avea consecinte extrem de grave pentru viitorul Romaniei.
„Decizia pe care CCR ar urma sa o ia astazi nu este decat in foarte, foarte mica masura despre Laura Codruta Kovesi, desi, aparent, in joc este revocarea sau nu a domniei sale din functia de procuror sef DNA. Dna Kovesi este oricum in ultimul an de mandat, fara posibilitate de prelungire, adica a ajuns aproape in situatia numita de americani „lame duck”.
Mai exact, acea perioada a mandatului in care, in mod normal, privirile se indreapta mai mult catre viitor, catre succesor. Pe aceasta logica, intreg demersul acestei revocari declansate de Tudorel Toader pare stupid. Dar logica lui tine exact de faptul ca nu despre LCK e vorba, ci despre modificari seismice la nivelul arhitecturii statului si al statutului european al Romaniei.
Nu am nicio indoiala ca o majoritate CCR ar decide cu mare placere ca presedintele a provocat un conflict cu ministrul Justitiei si ca urmare ar fi obligat sa o revoce pe dna Kovesi. Fiecare din motivele lui: ordin politic si/sau razbunare personala. Si ma bazez pe felul in care CCR a ajuns sa abuzeze Constitutia in interese private.
(…) Daca, totusi, CCR va schingiui cumva Constitutia si statul de drept admitand sesizarea, se vor intampla in principiu doua efecte de maxima gravitate:
1. CCR va marca o borna esentiala in transformarea Romaniei din republica semi-prezidentiala intr-una parlamentara, fara ca poporul sa fie consultat, prin simpla vointa a cel mult 9 oameni care nu raspund pentru deciziile lor nici disciplinar, nici penal, nici politic. Pentru ca acesta este efectul golirii sistematice de atributii a functiei prezidentiale.
Si vom ajunge in situatia perfect aberanta ca singurul politician ales prin vot universal si direct de electoratul Romaniei, din tara si de oriunde din lume, sa aiba atributii inferioare unui ministru, care nu a primit niciun vot direct pentru functia pe care o ocupa si a carui functie depinde strict de vointa unui sef de partid.
2. Romania nu va mai indeplini criteriile pentru a fi membra UE. Legile Justitiei, intre care si L303, care prevede procedura de numire si revocare a procurorilor sefi, a fost initiata in 2004 de Guvernul Nastase si adoptata cu voturile PSD pentru ca reprezenta conditia sine qua non pentru ca Romania sa intre in UE.
Pana in acel moment, procurorii erau numiti si revocati, surpriza!, de ministrul Justitiei. Asa cum exista si sectia pentru anchetarea magistratilor, reinviata de PSD- ALDE. Dupa ororile din perioada ministrului Rodica Stanoiu, care discuta dosarele penale in sedintele de partid, PSD a fost pus in fata unei alegeri simple: schimba situatia sau rateaza aderarea.
A venit ministrul Cristian Diaconescu, care a elaborat proiectele celor trei legi, 303, 304 si 307, potrivit unor exigente nenegociabile ale Comisiei Europene. Si esentiala era scoaterea Justitiei de sub control politic. De aceea, in prima forma a legii, aceea adoptata in 2004, procurorii erau propusi de CSM si numiti de presedinte.
Adica ministrul era cu totul absent din procedura. Si sa nu va imaginati ca PSD a fost fericit sa voteze asa ceva. Dar alegerea era foarte clara: ori accepta, ori termina cu aderarea, chiar asa cum a fost ea, cu clauza de salvgardare pe Justitie. Un PSD cu mult mai european decat cel de acum a acceptat. Cristian Diaconescu a povestit pentru Ziare.com tot ce s-a intaimplat atunci.
Dupa doi ani, Guvernul Tariceanu era cel care reintroducea ministrul in procedura, doar ca titular al propunerii de numire/revocare insa, modificare facuta prin OUG.
Daca Romania sterge totul cu buretele si revine la situatia anterioara adoptarii Legii 303, deci in situatia preaderare, inseamna ca ea nu mai indeplineste criteriile si, intr-un fel, incalca tratatul de aderare. Un avertisment a fost deja inclus in Raportul GRECO privind Legile Justitiei”, a scris Dogioiu pe ziare.com.
In 19 mai, Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat, in fata judecatorilor Curtii Constitutionale, ca refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pe Laura Codruta Kovesi este unul exclusiv politic, care a dus la acest conflict de natura constitutionala intre cele doua institutii.
Toader a afirmat ca presedintele a blocat procedura de revocare la jumatatea drumului, cu toate ca, spune el, legea nu ii ofera presedintelui posibilitatea de a accepta propunerea ministrului Justitiei de revocare a procurorilor din functii de conducere, ci obligatia, si, in plus, Iohannis ar fi trebuit sa invoce motive de nelegalitate pentru refuzul sau, iar pentru asigurarea simetriei actului juridic, solutia de refuz trebuia sa se finalizeze tot printr-un decret.
La randul sau, reprezentantul Presedintiei, consilierul prezidential Simina Tanasescu, a invocat inadmisibilitatea sesizarii Guvernului privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionla intre presedinte si ministrul Justitiei ca parte a Guvernului.
Ea a spus ca nu poate fi vorba de un conflict juridic de natura constitutionala intre presedinte, care are atributii explicitate in Constitutie si ministrul Justitiei, care isi are atributiile prevazute intr-o lege.
In 22 februarie, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a anuntat declansarea procedurilor de revocare din functia de procuror sef al DNA a Laurei Codruta Kovesi, prezentand un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezinta 20 de „categorii de acte si fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, pe care Toader i le imputa sefei DNA.
Ministrul Justitiei a aratat ca intr-un singur an au fost inregistrate trei conflicte juridice de natura constitutionala in cadrul carora DNA a fost chemata in fata instantei de contencios consitutional, iar „CCR a sanctionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului sef al DNA”. El a sustinut ca in cazul anchetei declansate dupa adoptarea OUG 13 DNA si-a arogat o competenta pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, si ca prin declansarea unei ample anchete penale, care s-a concretizat in descinderi la Ministerul Justitiei, ridicare de acte, s-a creat o stare de tensiune si de presiune psihica, iar Guvernul a fost blocat in activitatea de legiutor. Toader a mai sustinut ca sefa DNA a continuat sa incalce Constitutia prin anchetarea hotararilor de Guvern in cazul Belina.
De asemenea, Tudorel Toader i-a mai imputat, printre altele, Laurei Codruta Kovesi: impiedicarea aflarii adevarului si lamuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de ancheta, contestarea actelor si autoritatii Curtii Constitutionale, implicarea in anchetele altor procurori, comportamentul excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologice impuse magistratilor, prioritizarea solutionarii dosarelor cu impact mediatic, incercarea de a obtine condamnari cu orice pret, cresterea numarului de achitari, sporirea cheltuielilor DNA si raportari eronate, tergiversarea solutionarii unor cauze, invocand dosarul Microsoft, neimplicarea in identificarea si eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori de la DNA Ploiesti.
In 16 aprilie, presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca nu va da curs propunerii ministrului Justitiei de revocare a sefei DNA, spunand ca motivele de revocare prezentate de ministrul Justitiei nu au fost de natura sa il convinga.
