Curtea Constitutionala, decizie finala privind legile justitiei. Sesizari depuse de PNL, USR si Curtea Suprema
Curtea Constitutionala dezbate astazi sesizarile depuse atat de PNL si USR la legile justitiei, cat si sesizarea ICCJ la legea privind statutul judecatorilor. Este pentru a doua oara cand aceste legi sunt contestate la CCR.
Parlamentarii PNL si USR au anuntat in 29 martie ca au contestat din nou la Curtea Constitutionala (CCR) cele trei legi ale justitiei – Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
„Am sesizat din nou CCR, pentru ca, in mod evident, ceea ce au facut colegii din majoritatea parlamentara, respectiv cei de la PSD-ALDE-UDMR, in procedura de reexaminare, nu are nicio legatura cu ceea ce a scris CCR in cele trei decizii”, a spus deputatul PNL Gabriel Andonache.
PNL si USR au gasit 37 de motive de neconstitutionalitate, dintre care 22 la legea 303/2004 privind statutul magistratilor.
In sesizarea referitoare la modificarea Legii 303/2004, PNL si USR spun ca Parlamentul a depasit limitele stabilite prin decizia CCR nr. 45/2018, modificand si alte dispozitii care nu se afla in legatura indisolubila cu prevederile declarate neconstitutionale, fapt care atrage incalcarea art. 147 alin. (4) din Constitutie.
Documentul arata, intre altele, ca dispozitiile regulamentare incalcate, art. 134 din regulamentul Camerei Deputatilor si art. 149 din Regulamentul Senatului, contin dispozitiile exprese referitoare la competenta exclusiva de dezbatere si adoptare a raportului de specialitate in procedura de reexaminare dupa declararea ca neconstitutionala a unei legi.
„Nu exista niciun text regulamentar derogatoriu de la aceste norme regulamentare cu caracter imperativ. Mai mult, mentionam ca niciun obiectiv din cele prezentate in art. 1 al Hotararii Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei nu prevede competenta acestei comisii de a dezbate si adopta un raport cu privire la legea de modificare a Legii nr. 303/2004 in procedura de reexaminare. Suntem in situatia incalcarii evidente a principiului legalita?ii derivat din dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie potrivit caruia „in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie” deoarece dispozitiile regulamentelor parlamentare au caracter infraconstitutional, fiind aplicabila, de-a intregul, obliga?ia constitu?ionala eviden?iata anterior. Termenul de 3 zile intre data distribuirii raportului si data detbaterilor, prevazut de dispoziaiile 69 coroborate cu art. 117 din Regulamentul Camerei Deputatilor si de dispozitiile art. 98 coroborate cu art. 113 din Regulamentul Senatului, nu a fost respectat”, scrie in document.
Suntem in situatia incalcarii evidente a principiului legalitatii derivat din dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie potrivit caruia „in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie” deoarece dispozitiile regulamentelor parlamentare au caracter infraconstitutional, fiind aplicabila, de-a intregul, obligatia constitutionala evidentiata anterior.
”Termenul de 3 zile intre data distribuirii raportului si data dezbaterilor, prevazut de dispozitiile 69 coroborate cu art. 117 din Regulamentul Camerei Deputatilor si de dispozitiile art. 98 coroborate cu art. 113 din Regulamentul Senatului, nu a fost respectat. (…) Parlamentul a depasit limitele stabilite prin Decizia Curtii nr. 45/2018, modificand si alte dispozitii care nu se afla in legatura indisolubila cu prevederile declarate neconstitutionale, fapt care atrage incalcarea art. 147 alin. (4) din Constitutie.”, se mai arata in document.
De asemenea, sesizarea la CCR cu privire la Legea pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara reclama in principal incalcarea art. 1 alin.(5), si ale art.147 alin. (2) si (4) din Constitutie.
„Faptul ca Parlamentul a infiintat o Comisie comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei si faptul ca in aceasta Comisie se dezbat legi de modificare si completare a Legii nr. 303/2004, 304/2004 si 317/2004 nu se poate constitui intr-un argument pentru a justifica adoptarea de amendamente de corelare intre dispozitiile celor trei legi de modificare si completare, corelarile putand fi realizate numai cu dispozitii din fondul activ al legislatiei. Numai o astfel de interpretare poate sa fie acceptata prin raportare la competenta CCR de a verifica constitu?ionalitatea legilor adoptate de Parlament, in special prin raportare la art. 1 alin. 5 din Con stitutia Romaniei care prevede faptul ca in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”, se arata in aceeasi sursa.
La sesizarea vizand legea nr.317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, PNL si USR reclama incalcarea dispozitiilor art.1 alin.(5), art. 69 alin. (2), art. 133, alin (1) si ale art.147 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei.
„In opinia noastra nu a fost respectata competenta exclusiva a comisiilor permanente in procedura speciala de reexaminare dupa controlul de constitutionalitate asa cum este prevazut atat in Regulamentul Camerei Deputatilor si in Regulamentul Senatului prin incalcarea dispozitiilor art. 134 din Regulamentul Camerei Deputatilor si ale art. 149 din Regulamentul Senatului raportat la art. 1 alin (5) din Constitutia Romaniei”, potrivit aceluiasi document.
Si ICCJ a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la Legea de modificare si completare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
„Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, prin Hotararea nr.1 din 29 martie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea de modificare si completare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor”, a anuntat ICCJ.
In 29 martie 2018, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au constituit in Sectii Unite, conform dispozitiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la exercitarea controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, asupra Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Sedinta Sectiilor Unite a fost convocata la cererea Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, transmisa prin adresa nr.105/C/29.03.2018, in temeiul art.27 alin.(1) teza a III-a din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Legile au fost adoptate in 26 martie pentru a doua oara de catre Parlament dupa ce, initial, PNL le-a contestat, iar CCR a decis ca unele articole sunt neconstitutionale.
Printre cele mai importante modificari la legile Justitiei se afla eliminarea presedintelui Romaniei din numirea conducerii ICCJ si corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004.
Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Presedintele, vicepresedintii si presedintii de Sectie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani si care nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani”.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
