CCR dezbate legea declarațiilor de avere, după ce președintele Nicușor Dan a susținut că ar fi fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Una dintre principalele prevederi contestate vizează extinderea obligației de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu anumite persoane care ocupă funcții publice, transmite Agerpres.

Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR, susținând că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale. Șeful statului critică, între altele, lipsa unor criterii clare pentru stabilirea momentului în care o relație de fapt devine relevantă din punct de vedere juridic, precum și ingerința în dreptul la viață privată. CCR urmează să analizeze sesizarea pe 12 august.

Ce contestă președintele în privința relațiilor

În sesizarea transmisă Curții Constituționale, Nicușor Dan susține că legea extinde obligația de declarare de la titularul funcției publice la soț, soție sau persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți, însă nu stabilește criterii obiective pentru identificarea unei asemenea relații.

Câte zile poți păstra alimentele în frigider fără să îți pui sănătatea în pericol

Un medicament folosit de milioane de oameni are un efect modest în osteoartrită

Președintele invocă, între altele, durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică drept posibile criterii care ar putea diferenția o relație afectivă obișnuită de una care produce efecte juridice.

Potrivit argumentației din sesizare, legea nu precizează nici ce se întâmplă în cazul în care relația începe după numirea demnitarului, când încetează relația sau în situația în care persoana respectivă are succesiv mai multe relații.

Șeful statului consideră că lipsa unor asemenea criterii afectează previzibilitatea normei, deoarece persoana vizată ar trebui practic să decidă singură dacă intră sau nu în categoria celor obligate să depună declarații.

Problema este considerată cu atât mai importantă de președinte cu cât nerespectarea obligației este însoțită de o sancțiune contravențională. În opinia sa, o normă sancționatorie trebuie să permită identificarea obiectivă a faptei pentru care poate fi aplicată sancțiunea, fără ca această sarcină să fie lăsată în principal organului de control.

Argumentul privind viața privată și răspunderea terțului

Un alt argument invocat în sesizarea președintelui privește dreptul la viață privată al persoanei care are o relație cu demnitarul.

Nicușor Dan susține că obligația impusă unei persoane care nu deține o funcție publică și nu și-a asumat statutul generator al obligației reprezintă o ingerință care trebuie analizată prin prisma principiului proporționalității și a dreptului la viață privată.

În sesizare este invocată și Decizia CCR nr. 297/2025, prin care Curtea a analizat problema caracterului personal al răspunderii juridice în materia declarațiilor de avere.

Potrivit argumentației președintelui, situația actuală ar fi diferită de cea analizată prin decizia anterioară: nu ar mai fi vorba despre răspunderea demnitarului pentru informații furnizate de un terț, ci despre instituirea unei răspunderi contravenționale proprii pentru persoana care are relația cu demnitarul.

În opinia sa, simpla existență a unei relații afective nu ar trebui să fie suficientă pentru a transforma o persoană privată într-un subiect al unei obligații sancționabile.

Președintele invocă și o posibilă discriminare între demnitarii căsătoriți și cei aflați în relații de fapt. În cazul căsătoriei, existența relației este stabilită printr-un criteriu formal și verificabil — actul de căsătorie — în timp ce pentru o relație asemănătoare celor dintre soți legea nu ar oferi criterii echivalente de identificare.

Legea integrității a fost adoptată de Senat în forma rezultată după dezbaterile parlamentare, după ce Comisia juridică a menținut inclusiv prevederea referitoare la obligația de depunere a declarațiilor de avere pentru persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți cu președintele României, parlamentari, premier, membri ai Guvernului și alți demnitari.

Sesizarea președintelui nu este singura contestare a actului normativ. Mai mulți senatori au formulat, la rândul lor, o sesizare privind legea integrității, astfel că judecătorii constituționali urmează să analizeze criticile formulate împotriva actului normativ înainte ca acesta să poată intra în vigoare.