CCR il ataca pe presedintele Iohannis. Vointa exprimata clar de 6,4 milioane de romani, distorsionata si minimalizata

Curtea Constitutionala sustine, in motivarea deciziei prin care a validat rezultatul referendumului pe Justitie din 26 mai, ca au fost deficiente evidente de redactare a celor doua intrebari si nu a existat o informare completa cu privire la toate detaliile de ordin juridic si tehnic, nefiind respectate recomandarile Comisiei de la Venetia.

„Curtea retine ca, la referendumul din 26 mai 2019, nu a existat o informare completa cu privire la toate detaliile de ordin juridic si tehnic pe care le presupun cele doua intrebari, nefiind respectate recomandarile retinute de Comisia de la Venetia in documentele citate.

De asemenea, au existat mai multe ipoteze in cuprinsul intrebarilor, care ar fi impus o tratare distincta, conform acelorasi recomandari. Dat fiind insa faptul ca referendumul are caracter consultativ, iar vointa exprimata, chiar in conditiile deficientelor evidente de redactare a intrebarilor formulate, ofera o orientare autoritatilor in privinta vointei majoritare exprimate de votanti, nu subzista un temei constitutional pentru invalidarea referendumului.

Intrucat a fost exprimata o vointa cu efect politic, iar nu juridic, in sensul analizat, aspectele de ordin juridic, tehnic si de detaliu urmeaza a fi apreciate in mod corespunzator de catre autoritati si puse in opera cu respectarea cadrului constitutional si legal de referinta”, se arata in motivarea CCR.

Curtea Constitutionala subliniaza necesitatea stabilirii unui cadru legal riguros pentru ca asemenea deficiente sa nu mai existe pe viitor, in sensul reglementarii obligatiei autoritatilor publice la informarea detaliata si completa a electoratului, in conformitate cu Codul bunelor practici in materie de referendum si celelalte recomandari ale Comisiei de la Venetia in materie.

In legatura cu suspiciunile de „falsificare” a referendumului, CCR arata ca, din datele puse la dispozitie de BEC, rezulta ca au fost erori in listele electorale permanente, generate prin inscrierile operate de trei birouri electorale judetene, respectiv la Constanta, Neamt si Valcea.

CCR sustine insa ca, prin dimensiunea lor, „problemele constatate pot fi calificate ca erori inerente unui exercitiu electoral de amploare, care nu sunt de natura sa determine consecinte asupra validarii/confirmarii referendumului.

Pe 27 iunie, CCR a validat rezultatul referendumului national din 26 mai, fiind respinse cinci contestatii.