CCR l-a scapat si pe „informatorul Manole” de la BNR. Este neconstitutionala legea in baza careia Mugur Isarescu a fost declarat colaborator al Securitatii de catre CNSAS
Curtea Constitutionala a Romaniei a admis, marti, o sesizare depusa de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si a decis ca Legea nr.161/2019 pentru modificarea si completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii este neconstitutionala in ansamblul sau.
Mugur Isarescu are pe rolul Curtii de Apel Bucuresti un proces in care CNSAS solicita judecatorilor sa constate calitatea de colaborator al Securitatii in cazul guvernatorului BNR.
In timpul procesului, avocatul lui Mugur Isarescu, fostul ministrul liberal al Justitiei Valeriu Stoica, a solicitat si a obtinut din partea judecatorilor sesizarea CCR cu o exceptie privind neconstitutionalitatea dispozitiilor legale in baza carora CNSAS l-a declarat pe guvernatorul BNR colaborator al fostei Securitati comuniste, respectiv a Legii nr.161/2019 in ansamblul sau, precum si a art.12 ind.1 din OUG nr.24/2008 si a art.2 lit.b teza I din OUG nr.24/2008.
CCR a decis marti ca Legea nr.161/2019 pentru modificarea si completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii este neconstitutionala in ansamblul sau.
„Cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea nr.161/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii este neconstitutionala in ansamblul sau. Prin aceeasi decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art.2 lit.b) teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii sunt constitutionale in raport cu criticile formulate”, se arata in hotararea CCR.
Intr-un comunicat de presa, CCR sustine ca Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.24/2008, nu a infiintat o autoritate administrativa autonoma si nici nu a reglementat atributiile unei atare autoritati, ci a reglementat aspecte care tin de organizarea si functionarea CNSAS.
„Asadar, exigenta constitutionala privind reglementarea prin lege organica vizeaza doar statutul CNSAS de autoritate administrativa autonoma, astfel incat adoptarea Legii nr.161/2019, in mod eronat, ca lege organica incalca prevederile constitutionale privind bicameralismul functional al celor doua Camere ale Parlamentului, precum si pe cele ale art.117 alin.(3) privind infiintarea autoritatilor administrative autonome. Avand in vedere jurisprudenta instantei de contencios constitutional, precum si faptul ca art.12 ind.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus in corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a carei neconstitutionalitate in ansamblu a fost retinuta fata de temeinicia motivelor de neconstitutionalitate extrinseca, Curtea a constatat ca nu mai este cazul sa examineze criticile de neconstitutionalitate intrinseca cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/2008”, mai spune CCR.
In anul 2019, Parlamentul a adoptat, la initiativa senatorului Daniel Zamfir, o modificare a OUG 24/2008, prin adoptarea Legii nr.161/2019, modificare care da posibilitatea CNSAS sa reverifice dosarele pentru persoanele care anterior primisera adeverinta de necolaborare, dar pentru care institutia primeste informatii noi.
Astfel, art.12, ind (1) din OUG 24/2008 introdus prin Legea 161/2019 prevede: „In conditiile in care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenenta sau de necolaborare cu Securitatea, in temeiul Legii nr. 187/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ulterior emiterii unei adeverinte, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, directia de specialitate identifica informatii care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, se va aplica in mod corespunzator procedura de verificare prevazuta in prezenta ordonanta de urgenta, atat din oficiu, pentru persoanele care candideaza la alegerile prezidentiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevazute la art. 3 lit. b)-h^1), art. 4, cat si la cerere, pentru oricare dintre persoanele care ocupa demnitatile sau functiile mentionate la art. 3, in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta”.
In iunie 2020, CNSAS a deschis un proces la Curtea de Apel Bucuresti, in care a solicitat judecatorilor sa constate calitatea de colaborator al Securitatii in cazul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, aminteste Agerpres.
In cererea trimisa in instanta, CNSAS sustine ca guvernatorul Mugur Isarescu a activat ca informator in perioada 1979 – 1989, furnizand fostei Securitati informatii prin care se denuntau activitati potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din Romania.
„Din analiza dosarelor, (…) rezulta ca domnul (Mugur Isarescu – n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizandu-le informatii sub nume conspirativ. (…) La stabilirea identitatii dintre sursa (…) si domnul (Mugur Isarescu – n.r.) au fost avute in vedere mai multe documente, pe care le atasam in copie certificata, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv. Astfel, in cuprinsul tabelului privind reteaua informativa datat 3.05.1989 se gaseste consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obtinerii aprobarii de partid (…) 16.03.1986. Facem precizarea ca, desi este mentionata obtinerea aprobarii de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atesta faptul ca domnul (Mugur Isarescu – n.r.) a fost folosit in calitate de persoana de sprijin/sursa inca din 1979. Prin urmare, se poate deduce ca abia la data mentionata s-a obtinut aprobarea organelor de partid, in perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de securitate fara aprobarea PCR”, se arata in documentul trimis in instanta de CNSAS.
CNSAS citeaza mai multe documente privind colaborarea lui Isarescu cu fosta Securitate comunista.
„De asemenea, argumente in sprijinul existentei identitatii dintre sursa (…) si domnul (Mugur Isarescu – n.r.) rezulta si din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate in cadrul observatiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (…), respectiv: document olograf semnat de (…) cu numele real (…); modificarea, de catre ofiter, in textul unei note a sursei (…), a pasajului ‘mi-a spus ca am fost cautat’ cu ‘mi-a spus ca (…) a fost cautat’ (…); mentionarea de catre sursa (…), in textul unei note (…), a adresei la care locuieste, care coincide cu domiciliul domnul (Mugur Isarescu – n.r.) din aceeasi adresa (…); coroborarea informatiilor din dosarul (…) care atesta desfasurarea unei combinatii privind verificarea sinceritatii si loialitatii sursei (…), actiunile propuse desfasurandu-se de fapt asupra domnului (Mugur Isarescu – n.r.); mentiunile ofiterilor conform carora informatiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat si domnul (Mugur Isarescu – n.r.), se verifica prin sursa (…); calitatea domnului (Mugur Isarescu – n.r.) de sursa a organelor de securitate, fara consemnarea numelui conspirativ, este atestata in diverse alte documente (…)”, mai sustine CNSAS.
Conform institutiei, Mugur Isarescu a activat ca informator al Securitatii in perioada 1979 – 1989, iar pe parcursul colaborarii cu Securitatea el a furnizat informatii prin care se denuntau activitati potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din Romania sub regimul comunist in comparatie cu alte tari.
„Asa cum rezulta din nota de constatare nr. (…), domnul (Mugur Isarescu – n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (…), in perioada 1979 – 1989, fiind recrutat de catre (…), avand in vedere calitatea domniei sale de cercetator (…). Pe parcursul colaborarii cu Securitatea, acesta a furnizat informatii prin care se denuntau activitati potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din Romania sub regimul comunist in comparatie cu alte tari – notele din 16.12.1987 (…) si 05.03.1985 (…). Analizand informatiile furnizate de catre parat, apreciem ca acestea vizeaza ingradirea dreptului la viata privata (art. 17 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice si art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului) si a dreptului la libertatea cuvantului (art. 28 din Constitutia Romaniei din 1965, art. 19 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice si art. 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului)”, se mai arata in cererea CNSAS trimisa la CAB.
Potrivit CNSAS, informatiile furnizate Securitatii de catre Mugur Isarescu se refera la activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
„Retinem, astfel, notele din 16.12.1987 si 05.03.1985, redactate olograf si semnate de parat cu numele conspirativ (…), prin care acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai din Romania sub regimul comunist fata de alte tari, respectiv:
* In legatura cu atitudinea din ultimul timp a I.D., sursa poate relata: 1. ‘Are rabufniri destul de dese de nemultumire fata de aspecte sociale precum: transportul in comun din Drumul Taberei (acuzat ca ii rapeste mai mult de o ora); incalzirea locuintei in care traieste; aprovizionarea cu alimente; programele de televiziune. Are tendinta de a face comparatii cu situatia din alte tari. (…) Sursa a constatat o accentuare evidenta a manifestarilor de nemultumire dupa ce a divortat (…).
* In legatura cu intalnirea din 05.03.1985 dintre E.D. si M.I. si D.W. (…) sursa poate relata urmatoarele: ‘(DW) in discutii a mentionat dificultatile intampinate de membrii comunitatii diplomatice din Bucuresti in aceasta iarna (in legatura cu asigurarea gazelor si caldurii). A aratat ca diplomatii acreditati la Bucuresti isi exprima nedumerirea in legatura cu acest lucru, intrucat de regula membrii corpului diplomatic sunt protejati in orice tara, in Romania insa ei au stat in conditii mai dificile decat populatia. A manifestat interes fata de eventualele masuri care vor fi luate in Romania pentru depasirea acestor dificultati. De asemenea, daca in Romania sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economica sau numai se repeta linia oficiala. A pus intrebari in legatura cu unele neconcordante intre cifrele publicate in presa privind indeplinirea planului de dezvoltare a Romaniei (de exemplu, din anuarul statistic al R.S.R. reiese ca ponderea tarilor socialiste in comertul nostru exterior este de cca. 45%, pe cand din datele comunicatului de indeplinire a planului este de 54%)”.
In legatura cu aceste informatii furnizate de Isarescu, CNSAS explica faptul ca Securitatea monitoriza cu atentie orice comentariu negativ la adresa nivelului de trai sub regimului comunist, cunoscut fiind faptul ca acesta urmarea promovarea ideii ca statul comunist era forma superioara de organizare politica si sociala, in care toate persoanele aveau un nivel de viata ridicat, iar meritul pentru aceasta stare de fapt se datora in exclusivitate partidului.
In opinia CNSAS, informatiile furnizate de Mugur Isarescu au ingradit drepturile si libertatile fundamentale ale omului.
