Investigația, realizată timp de peste jumătate de an cu ajutorul unor persoane care au avut acces la grupurile respective, descrie un fenomen de radicalizare politico-religioasă în care Georgescu este prezentat ca un personaj providențial, iar lupta politică este transformată într-o confruntare între bine și rău, cu adversarii politicianului descriși uneori în termeni religioși, drept expresii ale unor „forțe diavolești”.
Fenomenul continuă și în teren. În ultimele luni, Georgescu a participat la mai multe vizite la biserici și mănăstiri, însoțit de simpatizanți și membri AUR. Deplasările au fost anunțate în prealabil pe grupurile sale de susținere, cu informații despre locul și ora întâlnirilor.
Weekendul trecut, Călin Georgescu a ajuns la Mănăstirea Prislop, unde a participat la slujbă și s-a rugat la mormântul lui Arsenie Boca.
El a fost așteptat de sute de susținători, între care și persoane devenite constante la manifestațiile sale. La intrarea în mănăstire au apărut steaguri, pancarte și simboluri tricolore, iar după slujbă Georgescu a făcut fotografii cu simpatizanții și a transmis noi mesaje publice.
Vizita de la Prislop face parte dintr-o serie mai amplă de deplasări prin țară, multe dintre ele organizate cu participarea activiștilor AUR. Georgescu a trecut în ultimele luni prin Olt, Argeș, Giurgiu, Brașov și Arad și a vizitat inclusiv Mănăstirea Brâncoveni și Mănăstirea Hodoș-Bodrog.
Vicepreședintele AUR Petrișor Peiu a confirmat pentru G4Media că membri ai partidului au fost implicați în organizarea deplasărilor, susținând însă că acestea au fost realizate voluntar și nu au fost finanțate de partid.
Una dintre principalele structuri documentate de RISE este un grup de WhatsApp intitulat „CG Post și rugăciune”, înființat în 2025 și care a adunat câteva sute de persoane.
Scopul declarat al grupului este postul și rugăciunea pentru Călin Georgescu, dar membrii primesc și informații despre acțiuni politice, aparițiile publice ale acestuia și momentele în care trebuie să se deplaseze la instanțe pentru a-l susține.
RISE a identificat patru numere de telefon cu statut de administrator al grupului.
Unul dintre administratori este Alina Turturea, care, potrivit investigației, s-a ocupat de grafică, texte și materiale foto-video în campania prezidențială a lui Georgescu din 2024 și administrează și canale de Telegram dedicate acestuia.
Un alt administrator este Iulian Crăciun, fost angajat al Penitenciarului Giurgiu, descris de RISE drept unul dintre cei mai activi membri ai grupului.
Un al treilea cont de administrator, identificat prin inițialele „CG”, utilizează un număr de telefon care, potrivit documentării RISE, fusese folosit anterior de Călin Georgescu, apoi de soția sa, Cristela Georgescu, iar ulterior a fost asociat unei firme a acesteia, Cristela Georgescu Education SRL.
Organizarea descrisă de RISE este strictă.
În fiecare zi, la orele 6:00, 14:00 și 22:00, administratorii transmit membrilor mesajul că trebuie să înceapă rugăciunea.
„Este timpul să ne unim în rugăciune”, este unul dintre mesajele distribuite constant în grup.
Sunt citite psalmi și catisme, iar în anumite momente un preot intră în direct audio și participă la rugăciuni colective pentru Georgescu.
RISE a identificat inclusiv o rugăciune formulată explicit pentru ca politicianul să ajungă președinte al României. Administratorul „CG” a intervenit, la un moment dat, pentru modificarea textului acesteia, propunând o formulare prin care membrii îi cer lui Dumnezeu ca, dacă este spre binele său, al familiei și al poporului, să îl pună pe Călin Georgescu „președinte peste România”.
Rugăciunile sunt combinate cu activitatea politică.
Membrii sunt anunțați când Georgescu trebuie să se prezinte în fața instanțelor și sunt încurajați să meargă să-l susțină. Cei care nu pot ajunge sunt îndemnați să participe prin rugăciune.
Administratorii redistribuie postările lui Călin și Cristela Georgescu, anunță aparițiile sale televizate și transmit materiale care trebuie promovate mai departe pe rețelele sociale.
RISE arată că unele canale de Telegram asociate comunității depășesc 12.000 de membri, iar accesul în anumite grupuri este filtrat pentru identificarea persoanelor suspectate că ar putea fi infiltrate pentru a strânge informații. ([Rise Project][1])
Investigația arată că în aceleași spații circulă și teorii conspiraționiste, mesaje împotriva Uniunii Europene, referiri la „statul paralel” și poziționări favorabile Rusiei.
În unele mesaje, confruntarea politică este descrisă ca o luptă între „globaliștii lui Soros” și o lume din care ar face parte Donald Trump, Vladimir Putin și Viktor Orban.
Unul dintre administratorii grupului vorbește despre adversarii politici drept persoane aflate sub controlul „forțelor diavolești” și afirmă că nu se poate negocia „cu dracii”.
Mark Juergensmeyer, profesor emerit al University of California și specialist în radicalizarea politică prin retorică religioasă, a explicat pentru RISE că asemenea fenomene nu sunt exclusiv românești, ci fac parte dintr-un proces internațional în care crizele sociale pot favoriza apariția imaginii unui lider prezentat drept inspirat divin.
Potrivit profesorului american, nucleele dure ale unor asemenea comunități pot rămâne fidele liderului chiar și atunci când susținătorii mai puțin implicați încep să se retragă.
Investigația RISE documentează și conexiunea dintre aceste rețele și platforma online a unei chilii românești de pe Muntele Athos.
Site-ul Chiliei „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, aparținând Schitului Lacul, a publicat în campania electorală materiale favorabile lui Călin Georgescu și ulterior lui George Simion, precum și texte critice la adresa lui Nicușor Dan.
În paralel, parlamentari AUR au susținut o inițiativă legislativă prin care Schitul Lacul ar urma să primească anual un milion de euro de la bugetul României.
Proiectul, depus în 2024 de 14 parlamentari AUR și doi senatori neafiliați, prevedea în total finanțări de 4,5 milioane de euro anual pentru trei așezăminte românești de pe Athos. Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ, invocând lipsa unei fundamentări și a unor criterii clare, însă proiectul a trecut de Senat și a ajuns la Camera Deputaților.
Folosirea repetată de către Georgescu a mănăstirilor și simbolurilor religioase în cadrul deplasărilor sale a provocat și întrebări privind poziția Bisericii Ortodoxe Române.
În urma vizitelor recente, reprezentanții bisericești au precizat că lăcașurile de cult nu îi pot interzice accesul, dar că instituția nu este implicată în campania sa politică.
„Biserica nu se implică în nicio campanie și nici nu promovează imaginea nimănui”, a declarat pentru G4Media un reprezentant al Mitropoliei Ardealului.