Ce a căutat șeful CIA la Moscova, Kremlinul vine cu noi informații, deși inițial spunea că nu știe nimic. SUA au cerut Ucrainei să nu lovească Moscova cât timp Ratcliffe se afla în Rusia

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Întrebat de The Washington Post despre scopul deplasării, Peskov a declarat că Ratcliffe a venit pentru „contacte între serviciile de securitate”, refuzând să ofere alte detalii. Ulterior, pentru agenția rusă TASS, el a precizat că șeful CIA nu a avut programată o întâlnire cu Vladimir Putin, relatează Meduza.

Vizita neanunțată a lui Ratcliffe este prima deplasare cunoscută la Moscova a unui director CIA din 2021 și are loc într-un moment în care negocierile privind războiul din Ucraina sunt blocate, iar serviciile americane urmăresc eventuale noi măsuri militare ale Rusiei.

Cât de vulnerabilă este Germania în fața sabotajelor și atacurilor asupra infrastructurii

Croația își extinde raza de lovire cu rachete de la 20 la 290 de kilometri. Contract de 435 de milioane de euro pentru sisteme Chunmoo

Cu o zi înainte, Kremlinul spunea că nu știe nimic

Prezența șefului CIA la Moscova a devenit cunoscută după ce datele publice de monitorizare a zborurilor au indicat aterizarea pe aeroportul Vnukovo a unui Boeing C-17 Globemaster III al Forțelor Aeriene americane.

Aeronava plecase de la Joint Base Andrews, aflată în apropiere de Washington, făcuse escală la Riga și a zburat apoi spre Moscova. Ratcliffe s-a aflat timp de câteva ore în capitala Rusiei, după care avionul american a părăsit Vnukovo.

Marți, întrebat despre aeronava americană, Dmitri Peskov declarase că Kremlinul „nu dispune de informații” despre aceasta și că nu erau programate întâlniri cu reprezentanți ai administrației SUA.

Declarația a fost ironizată inclusiv de comentatori ruși după ce pe rețelele sociale au apărut imagini ale avionului și ale unor automobile cu numere diplomatice americane deplasându-se prin Moscova.

Miercuri, Peskov a recunoscut însă că în avion se afla directorul CIA și că scopul călătoriei a fost reprezentat de contacte între serviciile de informații ale celor două țări.

SUA au cerut Ucrainei să nu lovească Moscova cât timp Ratcliffe se afla în Rusia

Un alt indiciu privind importanța vizitei a apărut înainte de sosirea lui Ratcliffe.

Administrația americană a cerut Kievului să suspende temporar atacurile cu drone și rachete cu rază lungă asupra unor obiective din Rusia pe durata deplasării delegației americane.

O sursă informată a declarat pentru RBC-Ukraine că Washingtonul a cerut Ucrainei să nu atace Moscova deoarece în capitala rusă urma să se afle o delegație de oficiali americani.

Potrivit Financial Times, solicitarea a fost mai amplă. Kievului i s-ar fi cerut să nu atace, în perioada 24-26 august, Moscova, Sankt Petersburg și regiunile din nordul Rusiei.

Ucraina a acceptat solicitarea, potrivit surselor citate de publicație.

Washingtonul nu a anunțat oficial temele discuțiilor

Casa Albă și CIA nu au comunicat agenda întâlnirilor și nici identitatea oficialilor ruși cu care s-a întâlnit Ratcliffe.

Axios și CBS News au confirmat din surse americane deplasarea, fără a preciza subiectele negocierilor. Vizita reprezintă unul dintre cele mai importante contacte directe dintre administrația Trump și Moscova din acest an.

Ratcliffe menținuse anterior contacte cu Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, SVR. Cei doi au discutat telefonic în 2025, iar Narîșkin declarase că este dispus la o întâlnire directă cu directorul CIA.

WSJ: SUA au informații privind pregătiri rusești pentru o posibilă nouă mobilizare

Vizita are loc în contextul în care serviciile americane au obținut informații potrivit cărora Rusia testează infrastructura necesară unei eventuale noi mobilizări militare.

The Wall Street Journal relatează că autoritățile ruse desfășoară exerciții pentru verificarea capacității de a primi, caza, echipa și înarma noi recruți. Pregătiri au fost observate inclusiv în regiunea strategică Kaliningrad, enclava rusă aflată între Polonia și Lituania.

Potrivit WSJ, serviciile occidentale urmăresc și posibilitatea ca Moscova să încerce în viitor să testeze hotărârea NATO, inclusiv în zona flancului estic.

În acest context, analiști citați în legătură cu vizita au sugerat că Ratcliffe ar fi putut transmite Moscovei un avertisment privind consecințele unei noi escaladări. Această interpretare nu a fost confirmată oficial nici de Washington, nici de Kremlin.

Posibile discuții despre limitarea atacurilor

O altă ipoteză vehiculată în presa internațională este că cele două părți au discutat despre posibilitatea unor măsuri punctuale de dezescaladare în războiul din Ucraina.

Printre variantele menționate se află revenirea la un moratoriu reciproc asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice și portuare. The Times notează această posibilitate printre explicațiile plauzibile ale vizitei, însă nicio asemenea înțelegere nu a fost anunțată.

În presa ucraineană au fost vehiculate și discuții privind o eventuală reducere a ostilităților în regiunile Sumîi și Harkov, ca etapă către o dezescaladare mai largă. Deocamdată nu există o confirmare independentă că aceste propuneri s-au aflat efectiv pe masa negocierilor.

Prima vizită a unui șef CIA la Moscova după avertismentul lui William Burns din 2021

Ultima vizită cunoscută la Moscova a unui director al CIA avusese loc în noiembrie 2021.

William Burns, predecesorul lui Ratcliffe, fusese trimis atunci de președintele Joe Biden pentru a transmite Kremlinului un avertisment în legătură cu concentrarea masivă de trupe rusești în apropierea Ucrainei și consecințele unei invazii.

Câteva luni mai târziu, la 24 februarie 2022, Vladimir Putin a declanșat invazia pe scară largă împotriva Ucrainei.

Canalele dintre serviciile de informații americane și ruse au continuat însă să funcționeze și după declanșarea războiului, fiind utilizate inclusiv pentru gestionarea riscurilor de escaladare și pentru negocieri privind schimburile de prizonieri.

De această dată, Kremlinul a confirmat oficial doar că John Ratcliffe a purtat „contacte între serviciile de securitate”, fără să dezvăluie participanții ruși sau rezultatele discuțiilor.