Ce au gasit anchetatorii in calculatorul lui Gheorghe Dinca. Cumpanasu confirma la televiziunile de stiri

news

Alexandru Cumpanasu a anuntat, vineri seara, la Romania TV ca anchetatorii au descoperit pornografie infantila in calculatorul lui Gheorghe Dinca.

In calculatorul lui Gheorghe Dinca au fost gasite imagini cu pornografie infantila. Nu stiu daca este vorba despre poze in care apar victimele, ci doar ca este vorba despre minori”, a declarat Alexandru Cumpanasu la Romania TV.

„Week-endul acesta mandatul procurorilor DIICOT pentru instrumentarea acestui dosar inceteaza, asa ca procurorii vor opri cercetarile si sambata si duminica. Doar luni ancheta va fi reluata, in cazul in care se va obtine o prelungire a acestei insarcinari. Este revoltator sa se piarda atata timp pretios intr-o cercetare atat de importanta”, a mai spus Cumpanasu.

Fostul sef al Sectiei de Psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta, Diana Carjaliu, a spus ca desi in spatiul public au fost vehiculate mai multe greseli criminale in cazul „Caracal”, in cazul Dinca „nu se vor putea pronunta decat psihiatrii de la IML, dupa expertiza.

Fostul medic sef al Sectiei de Psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta, Diana Carjaliu a precizat, vineri, intr-o postare pe pagina personala de Facebook, ca desi in spatiul public, in cadrul anumitor emisiuni televizate, au fost vehiculate mai multe greseli criminale in cazul „Caracal”, in cazul Dinca „nu se vor putea pronunta decat psihiatrii de la IML”, dupa expertiza. „Pana una alta, este evident un psihopat antisocial, probabil cu discernamant. Mai psihopat ca altii? Poate da, poate nu”, transmite Diana Carjaliu.

Psihiatrul a precizat si faptul ca, potrivit ultimelor statistici, Romania se afla pe locul doi in Europa din punct de vedere al incidentei bolilor mintale, „cu 1403,75 cazuri la 100.000 locuitori, dupa Estonia, care raporta 2057,27 cazuri la 100.000 locuitori in 2011 la European Health for All Databases, conform unui comunicat de presa referitor la depresii. Anual sunt raportate circa 300.000 de noi cazuri, ceea ce ne plaseaza tot pe locul doi in Europa”.

In acelasi context, ea a precizat si faptul ca desi ingrijirile de sanatate mintala in Romania se concentreaza inca in spitalele de psihiatrie, numarul de paturi de psihiatrie este printre cele mai scazute din Europa, cu 76,1 paturi la 100.000 de locuitori, totalizand 16.700 paturi pentru psihiatrie.

Ea a atras atentia si asupra variatiunilor inregistrate in cazul numarului de medici psihiatri. „De la 30 ‰ in Elvetia, 26‰ in Finlanda, 6,61‰ in Romania, la 3‰ in Albania si 1‰ in Turcia”, spune medicul psihiatru.

„Ultimele statistici indicau aproape 1.300 de psihiatri in Romania, in conditiile in care tari precum Elvetia au 3.500, Marea Britanie — aproximativ 5.000, iar Franta — circa 8.000”, completeaza aceasta.

Sursa citata a mai mentionat in postarea sa si faptul ca psihopatia „nu este o boala si prin urmare nu se trateaza”. „Nu numai oamenii se psihopatizeaza ci si societatile in ansamblu, in perioade de criza. La fel, in perioade de criza, psihopatii se pot decompensa psihotic timp de cateva ore sau 1-2 zile si atunci internarea si tratamentul neuroleptic se impune pentru cateva zile”, spune aceasta.

Diana Carjaliu informeaza si asupra faptului ca pacientul psihiatric trebuie sa consimta la internare, precum in cazul oricarei alte specialitati. „Daca refuza internarea si psihiatrul nu are informatii privind periculozitatea lui, este obligat, conform legii, sa nu-l interneze. Aproape o treime dintre bolnavii psihic nu sunt vizitati de nimeni pe perioada spitalizarii, asa incat informatiile sunt de multe ori imposibil de obtinut de catre medic”, completeaza medicul.

Medicul psihiatru a spus ca nu se stie nimic despre istoricul psihiatric al personajului Dinca, in afara faptului ca „a fost internat de opt ori la psihiatrie, in urma cu 10 ani, pentru tulburari de comportament secundare abuzului de alcool pe fondul unei personalitati dizarmonice”.

„Psihopatii sunt in afara spitalelor de psihiatrie, in familiile lor, pe strada si la locul de munca. Isi construiesc o masca de sociabilitate si moralitate si sunt sarmanti cand vor sa obtina un beneficiu. Impun autoritate si de multe ori ajung in functii de raspundere. Stiu sa-si ascunda faptele reprobabile sau sa le justifice convingator. Tuturor le e frica de psihopati si multi tineri au ajuns sa se catalogheze astfel, facandu-si din asta un titlu de glorie”, sustine medicul.

Ea a precizat si faptul ca daca oamenii care se confrunta cu acest tip de probleme adopta in societate o masca de „ afabilitate”, „acasa isi terorizeaza familia zi de zi”. „Divortul nu este o solutie, pentru ca de psihopat nu poti scapa. Te sicaneaza, te urmareste, te ameninta, te hartuieste, telefoneaza, iti insceneaza, te santajeaza sau cine mai stie ce. Singura solutie e fuga departe. Frica este motivul pentru care familia nu il vorbeste de rau si pentru care nu i-a mai trecut pragul casei de cine stie cati ani”, spune medicul.

Medicul psihiatru a mentionat in postarea sa de pe Facebook ca raspunsurile la intrebarile legate de „cine si ce a solicitat” in urma celor 8 internari ale lui Gheorghe Dinca probabil nu vor fi aflate niciodata, intrucat datele medicale sunt confidentiale chiar si dupa moartea pacientului. „Legea drepturilor pacientului nr.46/2003 si Normele din 12.12.2016, cine si pentru ce a solicitat cele 8 internari. Poate nu familia, ci politia sau un tert prejudiciat. Daca ar fi fost asa, a depus acela si plangere la politie? S-a intocmit vreun dosar de cercetare penala? A fost dosarul finalizat, ori zace in vreun sertar? Pentru ca stim ca nu are cazier.Psihiatrii de la Mina Minovici si procurorul de caz vor avea toate aceste informatii”, spune Diana Carjaliu.

Potrivit aceleiasi surse, la externare, psihiatrul recomanda un tratament, atunci cand e cazul, dar „nimic nu il poate obliga pe pacient sa-l ia (probabil ca daca l-ar fi luat nu ar fi ajuns la spital)”.

Ea a completat aceasta informare spunand ca intr-un singur caz poate fi supravegheat pacientul, respectiv „acela al inculpatului care a savarsit o fapta penala sub influenta bolii psihice, deci fara discernamant si fata de care instanta a hotarat incadrarea in masura de siguranta prevazuta de art. 109 C. pen. Aceasta inseamna ca bolnavul psihic este obligat la tratament ambulator”.

„Art. 245 din noul cod de procedura penala stabileste conditiile de aplicare si continutul masurii prevazute de obligarea la tratament:

(1) Judecatorul de drepturi si libertati, pe durata urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, in cursul procedurii de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune obligarea provizorie la tratament medical a suspectului sau inculpatului, daca se afla in situatia prevazuta de art. 109 alin. (1) din Codul penal.

(2) Masura prevazuta la alin. (1) consta in obligarea suspectului sau inculpatului sa urmeze in mod regulat tratamentul medical prescris de un medic de specialitate, pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol.

(3) Judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra masurii prevazute la alin. (1) in camera de consiliu, prin incheiere motivata. Instanta se pronunta asupra masurii prin incheiere motivate”, se mai arata in postarea dr. Diana Carjaliu de pe pagina personaa de Facebook.

Aceasta invoca in acest sens si aliniatele Art. 246, care vizeaza procedura de aplicare si de ridicare a masurii.

„(1) In cursul urmaririi penale sau al procedurii de camera preliminara, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, procurorul inainteaza judecatorului de drepturi si libertati sau judecatorului de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta o propunere motivata de luare fata de inculpat a masurii obligarii provizorii la tratament medical.

(2) Propunerea prevazuta la alin. (1) va fi insotita de expertiza medico-legala din care sa rezulte necesitatea aplicarii masurii obligarii la tratament medical.

(3) Judecatorul sesizat conform alin. (1) fixeaza termen de solutionare a propunerii in cel mult 5 zile de la data inregistrarii acesteia si dispune citarea suspectului sau inculpatului.

(4) Cand suspectul sau inculpatul este prezent, solutionarea propunerii se face numai dupa audierea acestuia, in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. Propunerea se solutioneaza si in lipsa suspectului sau inculpatului, atunci cand acesta nu se prezinta, desi a fost legal citat, dar numai in prezenta avocatului, ales sau numit din oficiu, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.

(5) Participarea procurorului este obligatorie.

(6) Suspectul sau inculpatul are dreptul ca la solutionarea propunerii de luare a masurii obligarii provizorii la tratament medical sa fie asistat si de catre un medic desemnat de acesta, care poate prezenta concluzii judecatorului de drepturi si libertati. Suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de medicul specialist desemnat de acesta si la alcatuirea planului terapeutic.

(7) Judecatorul se pronunta asupra propunerii printr-o incheiere, care poate fi contestata in 5 zile de la pronuntare. Contestarea nu suspenda punerea in aplicare a masurii de siguranta.

(8) Daca admite propunerea, judecatorul dispune obligarea provizorie la tratament medical a suspectului sau inculpatului si efectuarea unei expertize medico-legale, in cazul in care aceasta nu a fost depusa potrivit alin. (2).

(9) In cazul cand dupa dispunerea masurii s-a produs insanatosirea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a starii sale de sanatate care inlatura starea de pericol pentru siguranta publica, judecatorul de drepturi si libertati sau judecatorul de camera preliminara care a luat masura dispune, la sesizarea procurorului ori a medicului de specialitate sau la cererea suspectului ori inculpatului sau a unui membru de familie al acestuia, ridicarea masurii luate. Dispozitiile alin. (2)-(7) se aplica in mod corespunzator.

(10) Daca dupa dispunerea masurii a fost sesizata instanta prin rechizitoriu, ridicarea acesteia, potrivit alin. (9), se dispune de catre judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza.

11) In cursul judecatii in prima instanta si in apel, la propunerea procurorului ori din oficiu, inculpatul poate fi obligat provizoriu la tratament medical de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza, care solicita acte medicale concludente sau efectuarea unei expertize medico-legale. Dispozitiile alin. (4)-(9) se aplica in mod corespunzator.

(12) Daca suspectul sau inculpatul incalca cu rea-credinta masura obligarii provizorii la tratament medical, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta care a luat masura ori in fata careia se afla cauza dispune, la sesizarea procurorului sau a medicului de specialitate ori din oficiu, internarea medicala provizorie a suspectului sau inculpatului, in conditiile prevazute la art. 247.”, mentioneaza dr. Diana Carjaliu.

Ea a precizat si faptul ca, daca Gheorghe Dinca ar fi fost reclamat pentru o fapta penala, „s-ar fi intocmit dosar penal, procurorul l-ar fi suspectat de a fi avut discernamantul alterat, ar fi fost expertizat si incadrat in art. 109 C pen, ar fi fost si supravegheat ulterior”.

„Toti acesti „daca” presupun implicarea responsabila a unor cetateni si a mai multor institutii. In realitate, lucrurile se intampla astfel: persoana lezata merge la politie si se plange iar politistul il sfatuieste sa nu-si piarda timpul cu plangerea, pentru ca daca agresorul e bolnav psihic, nu pateste nimic. Complet fals, doar ca politistul ori nu are chef de un nou dosar, ori habar nu are pe ce lume traieste. Uneori, ca urmare a unei fapte cu caracter penal, politistul il duce pe faptas la psihiatrie. Si atat”, spune medicul psihiatru.

„Adica l-a predat si se cheama ca si-a facut datoria. Ba nu, ii baga psihiatrului sub nas un proces-verbal de predare-primire. Intrebat daca i-a intocmit si dosar de cercetare, politistul raspunde tafnos ca nu are dreptul decat dupa plangerea prealabila a partii vatamate. Partea vatamata e cel putin infricosata daca nu ranita fizic si nu depune plangere. Psihiatrul declanseaza procedura internarii nevoluntare in baza legii 487, dar asta tot inseamna ca pacientul va fi externat in maxim o luna si o va lua de la capat. De ce o luna? Pentru ca durata medie de spitalizare intr-o sectie de acuti trebuie sa fie de14 zile”, completeaza Diana Carjaliu.

Ea a spus ca in varianta in care se presupune ca bolnavul psihic a comis fapta penala fara discernamant „asta insemnand ca a existat o fapta, o plangere, un dosar, o cercetare, o expertiza medico-legala si un proces care, pentru ca traim in Romania dureaza peste un an, instanta hotaraste obligarea la internare nevoluntara in baza art.110 Cpen. Asta se face numai in spitalele de psihiatrie si masuri de siguranta, care sunt numai patru in tara. Sunt singurele spitale in care internarea dureaza mai multi ani (desi perioada a scazut dramatic si scade in continuare, pentru ca sunt arhipline si nu mai fac fata)”.

Medicul psihiatru a mentionat si faptul ca sefii politiei din diferite localitati au cerut frecvent medicilor psihiatri lista complete cu persoanele domiciliate pe raza acelor localitati, „cu nume, prenume, CNP, adresa, diagnostic si intrebarea retorica „daca ar putea fi agresive, pentru a-i avea in atentie”.

In acest sens, Diana Carjaliu invoca textul Legii 487/2002 republicata in 2012, Art. 33, potrivit careia „(1) fiecare membru din echipa terapeutica este obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege. (2) Situatiile in care pot fi dezvaluite informatii referitoare la o persoana cu tulburare psihica sunt urmatoarele: a) exista o dispozitie legala in acest sens; b) stabilirea vinovatiei in cazul unei infractiuni prevazute de lege; c) acordul persoanei in cauza”.

Ea a concluzionat spunand ca, potrivit legii, informatiile pot fi furnizate numai Politiei, Parchetului si Judecatoriei, pentru stabilirea vinovatiei in cazul unei infractiuni concrete. „Boala psihica vulnerabilizeaza mai mult decat orice alta patologie. Din aceasta cauza este nevoie in primul rand de sprijinul, vigilenta si interventia activa a familiei, a psihiatriei comunitare, care lipseste cu desavarsire, a serviciului social al primariei, a DGASPC si nu in ultimul rand a comunitatii”, conchide Diana Carjaliu.

Mai mult despre: ,


Comentarii: