Ce nu a reușit Rusia în 35 de ani a obținut SUA: ”Pacea inimaginabilă între Azerbaidjan și Armenia”. Reacția violentă a Moscovei

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Liderii Armeniei și Azerbaidjanului, Nikol Pashinyan și Ilham Aliyev, au semnat vineri un acord de pace în prezența președintelui american Donald Trump la Washington, după aproape patru decenii de conflict sângeros în Karabakh.

„Astăzi instaurăm pacea în Caucazul de Sud”, a declarat președintele Azerbaidjanului, Aliyev. „Astăzi scriem o nouă pagină importantă a istoriei.”

Provocările continuă: Poliția germană suspectează un nou act de sabotaj la o stație electrică din Dormagen, unde a fost găsit un obiect suspect

Votul privind sancțiunile împotriva Rusiei, blocat în Congresul SUA până după alegeri – congresmenii se tem că decizia ar provoca scumpirea benzinei pentru cetățenii americani

Premierul armean Pashinyan a adăugat că acest acord reprezintă „deschiderea unui capitol de pace”. „(Noi) punem bazele unei istorii mai bune decât cea pe care am avut-o în trecut”, a adăugat el.

„Țările Armenia și Azerbaidjan se angajează să pună capăt definitiv tuturor luptelor”, a declarat Trump într-o conferință de presă comună cu cei doi lideri.

„Au suferit enorm timp de mulți ani, mulți au încercat să găsească o soluție, Uniunea Europeană, Rusia, dar fără succes”, a adăugat el. „Cu acest acord, însă, am reușit în sfârșit să instaurăm pacea.”

În septembrie 2023, Azerbaidjanul a recâștigat controlul deplin asupra regiunii Karabakh după o campanie militară fulgerătoare, iar în ultimul an, Baku și Erevan au înregistrat progrese în normalizarea relațiilor lor.

UE a declarat că salută acordul și a calificat semnarea acestuia drept „o cale către o pace durabilă și viabilă pentru ambele țări și pentru întreaga regiune, care culminează cu ani de eforturi ale UE”.

UE a solicitat, de asemenea, „punerea în aplicare a măsurilor convenite” pentru a asigura progrese constante și fără obstacole în direcția normalizării complete a relațiilor dintre Azerbaidjan și Armenia.

„Ruta Trump” în Caucazul de Sud

Armenia și Azerbaidjanul au convenit să creeze un important coridor de tranzit care va fi denumit „Ruta Trump pentru pace și prosperitate internațională”.

Acesta va conecta Azerbaidjanul continental și regiunea Nahciivan, care se învecinează cu Turcia, aliat al Baku, prin teritoriul Armeniei.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că noul coridor de tranzit „va permite conectivitatea fără obstacole între cele două țări, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei și poporul său”.

Azerbaidjanul și Nahciivanul sunt separate de o fâșie de 32 de kilometri din teritoriul Armeniei.

Pentru Baku, coridorul oferă o conexiune terestră directă cu Nahciivan, consolidează legăturile cu Turcia și consolidează câștigurile postbelice prin diplomația infrastructurii.

De asemenea, consolidează poziția Azerbaidjanului ca nod crucial de transport și logistică la scară globală. Inițial, Azerbaidjanul nu dorea implicarea niciunei terțe părți și prefera ca acesta să fie sub controlul Baku, fără implicarea SUA, a Europei sau a Rusiei.

Pentru Erevan, ruta de transport oferă o oportunitate de integrare mai profundă în rețelele comerciale mai largi, de diversificare a economiei sale afectate și de atragere a investițiilor străine. Din punct de vedere geopolitic, ar contribui, de asemenea, la normalizarea relațiilor Armeniei cu vecinii săi.

Erevan era îngrijorat că ar putea amenința suveranitatea Armeniei și dorea ca acesta să rămână sub control armean.

Noua rută Trump va fi operată în conformitate cu legislația armeană, iar SUA va subînchiria terenul unui consorțiu pentru infrastructură și gestionare, au declarat oficialii.

Armenia și Azerbaidjanul au semnat, de asemenea, un document privind dizolvarea Grupului de la Minsk al OSCE.

„Dacă închidem pagina conflictului, atunci de ce mai avem nevoie de un format care să se ocupe de soluționarea acestuia”, a declarat Pashinyan la începutul acestei săptămâni.

Înființat în 1992, Grupul de la Minsk al OSCE avea rolul de a facilita soluționarea conflictului din Karabakh și a fost prezidat de Franța, SUA și Rusia.

Dizolvarea sa nu numai că marchează sfârșitul conflictului din Karabah, dar și oficializează distanțarea Baku și Erevan de Moscova, mai ales având în vedere faptul că cei doi lideri au făcut împreună cererea oficială la Washington.

Reacția Rusiei

Semnarea acordului de pace la Washington alături de președintele SUA trimite un semnal puternic Moscovei cu privire la angajamentul celor două țări de a găsi o soluție între ele, dar și redirecționează politica lor externă către Occident.

Moscova a încercat să repare cooperarea atât cu Baku, cât și cu Erevan, oferind „mediere” și lansând campanii de dezinformare împotriva Erevanului.

În ultimele zile, mass-media controlată de statul rus a lansat critici masive și numeroase atacuri la adresa lui Pashinyan, acuzându-l că „comercializează” suveranitatea armeană pentru câștiguri financiare personale și numindu-l chiar „marionetă”.

Anterior, Moscova lansase și campanii de dezinformare împotriva Erevanului, cu acuzații false privind „o fabrică de arme biologice în Armenia, orchestrată de americani”.

Moscova a făcut în repetate rânduri afirmații similare despre fabricile de arme biologice ale SUA din Ucraina înainte de invazia pe scară largă. Rusia a făcut și afirmații false similare despre Georgia în trecut.

Încercările Rusiei de a-și repara relațiile cu Baku au fost complet distruse când un avion azer s-a prăbușit în Kazahstan în decembrie, ucigând 38 din cele 67 de persoane aflate la bord.

”Aseară s-a scris istorie”

”Aseară s-a scris istorie. Azerbaidjan și Armenia au îngropat securea războiului. Cele două state au semnat un tratat de pace și s-au înțeles să încheie un conflict care durează de 35 de ani.

Ceea ce nu a reușit să facă Rusia de la prăbușirea URSS, a reușit SUA.

Desigur, asta lovește puternic în prestigiul rusesc. Armenia era un satelit, un protejat al Rusiei. Acum a căutat să-și rezolve conflictul cu vecinii apelând la ajutorul de peste Ocean.

(…) Rușii privesc cu mare neplăcere noul tratat. Mai ales că atât Armenia, cât și Azerbaidjan au anunțat colaborare militară directă cu SUA. Vedem ce ne rezervă viitorul”, a subliniat jurnalistul Vitalie Cojocari (Euronews România), specialist in spațiul fost sovietic.