Ce nu va difuza TVR-ul: Georgescu și Horațiu Potra, zboruri dovedite la Moscova. Cum au intervenit oficiali și instituții ale Rusiei în favoarea fostului candidat

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Cel mai recent episod a avut loc în această săptămână. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, l-a invocat pe Georgescu în ajunul alegerilor pentru Duma de Stat, prezentându-l drept candidatul care ar fi apărat „interesele naționale ale României” în loc să urmeze directivele Bruxelles-ului și susținând că acesta a fost înlăturat nejustificat din competiția electorală.

SURSE PSD nu vrea să facă parte din Guvernul Luca Niculescu. Reacția dură a lui Grindeanu

Fox News o angajează pe fosta purtătoare de cuvânt al lui Donald Trump pe poziția de comentator

Călin Georgescu, două zile la Moscova în ianuarie 2016

Potrivit documentelor obținute de RISE Project dintr-o scurgere de date privind trecerile frontierei Federației Ruse, Călin Georgescu a ajuns la Moscova pe 25 ianuarie 2016 și a plecat pe 27 ianuarie.

Georgescu locuia atunci împreună cu familia la Viena. Conform investigației, a plecat din capitala Austriei și a aterizat pe aeroportul Domodedovo din Moscova, folosind un pașaport care îi aparținea și care era valabil până în 2018. Vizita a avut loc la aproximativ doi ani după anexarea Crimeei de către Rusia și instituirea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.

La câteva luni după vizită, Sputnik îl anunța drept viitor premier al României

Succesiunea evenimentelor din 2016 este relevantă și prin prisma promovării de care Georgescu a început să beneficieze ulterior în presa controlată sau finanțată de statul rus.

La 14 iunie 2016, la mai puțin de cinci luni de la călătoria sa la Moscova, Sputnik Moldova publica un material intitulat „Dr. Călin Georgescu va fi viitorul prim-ministru”.

Articolul îl prezenta într-o manieră puternic elogioasă, iar mesajul a fost preluat ulterior de Russia Today. Georgescu era descris drept un politician cu o capacitate ieșită din comun de a înțelege evoluțiile geopolitice și drept o posibilă soluție pentru conducerea României.

În noiembrie 2016, numele lui Georgescu a fost propus din nou pentru funcția de premier, de această dată de Federația „Societatea Civilă Românească”. HotNews relata la acea vreme că organizația felicitase Rusia după anexarea Crimeei și decorase diplomați ruși.

Tot în 2016, Georgescu a publicat volumul „Cumpăna României”, în care și-a prezentat proiectul „Hrană, Apă, Energie”, concept pe care avea să îl promoveze și în campania prezidențială din 2024. În carte, el aborda favorabil relația cu Rusia și insista asupra legăturii dintre cele două popoare prin ortodoxie.

Horațiu Potra, vizite la Moscova în 2023 și cu două luni înaintea prezidențialelor din 2024

Legăturile cu Rusia documentate în cazul lui Horațiu Potra sunt mai recente și se suprapun cu perioada în care acesta se apropiase deja de Călin Georgescu.

Procurorul general Alex Florența a declarat că datele certe privind legăturile dintre cei doi apar din toamna anului 2021 și se consolidează în aprilie 2022, când Georgescu ar fi apelat la Potra pentru sprijin.

Potrivit procurorului general, Potra a călătorit la Moscova în toamna anului 2023 și apoi din nou în septembrie 2024, cu aproximativ două luni și jumătate înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale.

În cazul deplasării din 2024 există și elemente concrete prezentate în documentele anchetatorilor. Potra avea o rezervare la St. Regis Moscow Nikolskaya pentru perioada 4-6 septembrie 2024, iar anchetatorii au identificat și biletul său de avion pentru cursa Moscova-Dubai din 6 septembrie. În dosar apar, de asemenea, imagini cu Potra în Piața Roșie.

Parchetul General a anunțat încă din martie 2025 că investighează inclusiv întâlnirile pe care Potra le-ar fi avut la Moscova și posibila implicare a unor actori statali în evenimentele analizate de procurori.

Potra, fotografiat la Ambasada Rusiei și legături cu Wagner

Relația lui Horațiu Potra cu mediile rusești nu se limitează la deplasările la Moscova.

RISE Project a publicat imagini în care acesta apare în 2022 alături de Valeri Kuzmin, la acea vreme ambasadorul Federației Ruse la București, la un eveniment organizat de Ambasada Rusiei cu ocazia Zilei Rusiei.

RISE a mai relatat că Potra a lucrat în 2017 în Republica Centrafricană în zona în care opera gruparea rusă Wagner, organizație paramilitară folosită ani de zile de Moscova pentru operațiuni militare și de influență în Africa.

În septembrie 2024, deplasarea lui Potra la Moscova a avut loc într-o perioadă în care relația sa cu Georgescu era deja consolidată, potrivit anchetatorilor.

De la Sputnik la Kremlin: intervenții publice repetate în favoarea lui Georgescu

Susținerea mediatică din 2016 a fost urmată, după ascensiunea electorală a lui Georgescu din 2024, de intervenții directe ale unor reprezentanți ai statului rus.

După primul tur al prezidențialelor din noiembrie 2024, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat rezultatul scrutinului și a afirmat că relația dintre România și Rusia va depinde de disponibilitatea viitorului președinte de a abandona ceea ce Moscova numea „cursul anti-rus”. Zaharova susținea că rezultatul obținut de Georgescu demonstra nemulțumirea românilor față de politica autorităților de la București.

Tonul Moscovei a devenit și mai explicit în martie 2025.

Serviciul rus de Informații Externe, SVR, a emis atunci un comunicat dedicat cazului Călin Georgescu, în care acuza conducerea Uniunii Europene că s-ar afla în spatele acțiunilor autorităților române împotriva sa. SVR a susținut, fără să prezinte dovezi, că Bruxelles-ul ar fi cerut împiedicarea candidaturii lui Georgescu. Ministerul român de Externe a calificat afirmațiile drept „ridicole și complet neavenite” și le-a încadrat în seria acțiunilor hibride ale Federației Ruse.

Peskov: Alegerile fără Georgescu „nu vor avea legitimitate”

După respingerea candidaturii lui Georgescu pentru alegerile din 2025, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a intervenit public în apărarea acestuia.

„Orice scrutin organizat fără el nu va avea legitimitate”, declara Peskov în martie 2025, calificând eliminarea lui Georgescu din competiție drept o încălcare a normelor democratice.

În același timp, Kremlinul a negat că Rusia ar fi avut legături cu Georgescu și a calificat drept nefondate acuzațiile privind o eventuală intervenție rusă în favoarea acestuia.

Peskov a revenit asupra cazului și după alegerile din mai 2025, afirmând că autoritățile române le-ar fi luat cetățenilor posibilitatea de a vota candidatul pe care îl doreau.

Ambasadorul Rusiei la București a intervenit și el

În martie 2025, și ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a vorbit despre Georgescu într-o intervenție pentru presa rusă.

Lipaev a respins acuzațiile privind sprijinul sau finanțarea rusă a campaniei lui Georgescu și a afirmat că încercarea de a-i aplica acestuia „eticheta de agent al Kremlinului” nu ar fi funcționat.

Diplomatul rus a prezentat confruntarea politică din România ca pe o dispută între o direcție pro-Bruxelles și una naționalistă și conservatoare.

Lavrov îl folosește din nou pe Georgescu în discursul Moscovei

Cea mai recentă intervenție a venit din partea lui Serghei Lavrov, la 8 septembrie 2026.

Într-un interviu acordat înaintea alegerilor pentru Duma de Stat, programate în perioada 18-20 septembrie, ministrul rus de Externe a invocat cazul României pentru a răspunde acuzațiilor privind modul de organizare a alegerilor din Rusia.

Lavrov a susținut că Georgescu a câștigat primul tur promovând „interesele naționale ale României”, nu „respectarea orbească a ordinelor de la Bruxelles”, și că ulterior ar fi fost pur și simplu „scos din cursă”.

Declarația se înscrie astfel într-o succesiune de poziționări publice în care instituții sau reprezentanți ai Federației Ruse au apărat parcursul politic al lui Călin Georgescu sau au folosit cazul său pentru a ataca instituțiile României și Uniunea Europeană.

Georgescu și Potra, judecați în același dosar

Călin Georgescu și Horațiu Potra se află în prezent printre cei 22 de inculpați trimiși în judecată într-un dosar privind acțiuni împotriva ordinii constituționale. Acuzațiile formulate de procurori urmează să fie stabilite definitiv de instanță, beneficiind de prezumția de nevinovăție.

Primul termen al procesului a avut loc miercuri, 9 septembrie 2026, la Curtea de Apel București. Georgescu nu s-a prezentat, iar avocații săi au solicitat amânarea. Instanța a admis cererea și a stabilit următorul termen pentru 28 septembrie. Horațiu Potra s-a prezentat în instanță.

Potra nu se mai află în arest preventiv. Înalta Curte a decis la 3 septembrie 2026 înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar. El fusese prins în Dubai în septembrie 2025, după ce procurorii stabiliseră anterior că făcea demersuri pentru a obține azil în Federația Rusă.