Potrivit documentului, citat de News Center, cifra de 400.000 de persoane vizează populația care nu își va putea asigura, din diverse motive, necesarul de hrană în scenarii extreme.
Strategia arată că România este expusă unui spectru larg de riscuri, între care dezastre naturale, crize sanitare, amenințări hibride, conflicte geopolitice și crize energetice și alimentare.
Documentul evidențiază că pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au scos la iveală vulnerabilități majore, precum lipsa stocurilor suficiente, fragilitatea lanțurilor de aprovizionare și capacitatea redusă de reacție rapidă.
Prin implementarea SNRS 2026–2030, statul urmărește creșterea rezilienței, prin dezvoltarea rezervelor materiale necesare intervențiilor rapide în situații de urgență.
Strategia introduce o serie de direcții majore, între care creșterea stocurilor de alimente și energie, stabilirea unor ținte concrete privind populația deservită, dezvoltarea infrastructurii de depozitare, digitalizarea sistemului și integrarea în strategiile Uniunea Europeană și NATO.
De asemenea, documentul pune accent pe securitatea energetică, materiile prime critice și reducerea timpului de intervenție la nivel național.
Strategia include un set de măsuri concrete privind organizarea și funcționarea sistemului rezervelor de stat:
1. Asigurarea hranei și apei pentru 400.000 de persoane timp de 6 luni
Documentul stabilește constituirea unor stocuri suficiente de alimente și apă pentru minimum 400.000 de persoane, în scenarii de criză majoră.
2. Crearea unui stoc strategic de grâu pentru 4 luni
Se prevede asigurarea consumului de pâine al populației pentru o perioadă de cel puțin patru luni.
3. Diversificarea stocurilor de produse esențiale
Nomenclatorul rezervelor este extins, incluzând alimente, produse energetice, materiale de construcții și echipamente de urgență.
4. Actualizarea nomenclatorului la fiecare 3 ani
Strategia introduce obligația revizuirii periodice pentru adaptarea la noile riscuri.
5. Dezvoltarea capacităților de depozitare
Se prevede construirea de noi depozite și modernizarea celor existente, în condițiile în care peste 80% dintre spațiile actuale sunt depășite.
6. Construirea de depozite regionale
Vor fi realizate depozite moderne, eficiente energetic, pentru distribuție rapidă în caz de criză.
7. Creșterea capacității logistice de transport
Strategia prevede investiții în mijloace de transport pentru intervenții simultane în mai multe zone, în termen de 72 de ore.
8. Înființarea centrelor regionale de intervenție
Vor fi create centre zonale pentru coordonarea operațiunilor în situații de urgență.
9. Crearea unui centru de instruire
Se introduce necesitatea unui centru de pregătire pentru personalul implicat în gestionarea rezervelor.
10. Digitalizarea completă a sistemului
Se prevede informatizarea evidenței stocurilor și interoperabilitatea cu alte instituții.
11. Conectarea la cloudul guvernamental
Sistemul va fi integrat în infrastructura IT guvernamentală pentru acces rapid la date.
12. Creșterea securității infrastructurilor
Sunt prevăzute măsuri de modernizare a sistemelor de pază și protecție.
13. Crearea stocurilor energetice strategice
Se introduce obligația constituirii de rezerve de produse energetice pentru situații de criză.
14. Integrarea materiilor prime critice
Strategia aliniază România la politicile europene privind resurse precum litiu sau cobalt.
15. Sprijin pentru agricultură în crize
Rezervele vor putea fi utilizate pentru susținerea producției agricole.
16. Asigurarea ajutorului pentru refugiați
Documentul include măsuri pentru gestionarea fluxurilor de migranți și refugiați.
17. Reducerea timpului de intervenție
Se urmărește intervenția rapidă în primele 72 de ore de la apariția unei crize.
18. Reformarea cadrului legislativ
Strategia prevede elaborarea unei noi legi a rezervelor de stat.
19. Cooperarea internațională
Se are în vedere colaborarea cu statele membre UE și NATO pentru schimb de bune practici.
20. Investiții în energie regenerabilă
Documentul include obiective privind utilizarea surselor regenerabile și eficientizarea energetică.
Potrivit strategiei, aceste măsuri urmăresc crearea unui sistem modern și eficient, capabil să răspundă rapid în situații de criză și să asigure protecția populației.