Ce sa nu faci in Sambata Pastelui. Magii, traditii, povete si prevestiri
In Sambata Pastelui se face pasca (alteori in Joia Mare). Cea mai raspandita forma care i se da pascai este cea rotunda. Pentru ca se zice ca rotunde au fost scutecele cu care a fost infasat pruncul Iisus; poate sa fie si dreptunghiulara, pentru ca si mormantul in care a fost inmormantat era patrat sau dreptunghiular.
Cozonac, mai ales cel de forma alungita, se face pentru ca sicriul in care a fost ingropat Iisus a avut forma aceasta. Din anafura de la Pasti, din crucea pastei, a facut Dumnezeu, in Sambata Pastelor, atunci cand se coace pasca, toate florile, toate semintele cate sunt, toate painile. A sfaramat crucea marunt si a aruncat in patru parti si peste toata lumea au rasarit.
Cojile de oua cu care se face Pastele sa le dai pe vale (pe apa), ca sa se duca sa deie de stire si Blajinilor ca sosesc Pastile. Se dau cojile de oua pe apa si de Pastele Blajinilor se infrupta din acele coji cei care au murit spanzurati sau inecati.
Femeia numai o data pe an poate sa bata barbatul: in Sambata Pastelui. Cand ar sti ea ce putere are atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si n-are cand.
Cine moare in Sambata Pastelor nu e nici cu mortii, nici cu viii, scrie Romania Libera.
Povete. Daca pomii nu rodesc, este bine ca gospodina sa mearga Sambata Pastelor cu manele pline de aluat si sa le stearga de pomi, cari apoi vor rodi. Cand se taie mielul de Pasti, oasele si celelalte ramasite sunt ingropate la radacina unui mar sau par sanatos, pentru ca familia respectiva sa fie tot anul sanatoasa.
Se uda vitele cu apa sfintita de la botez, spre a avea noroc de ele. De vei fura in noaptea Pastelor, iti va merge bine peste an, cand nu te-o prinde nimeni cand vei fura. Toate straturile si florile se semana in Joia si Sambata Pastelui, caci zic ca se fac mai frumoase. Ca sa ai canepa frumoasa, cand faci focul de pasca, sa pui sa stea samanta pe cuptor.
Cand faci de Pasti pasca, cel dintai aluat ce-l iei sa faci o pasca pentru vaci, s-o sfintesti si sa le dai tot anul, sambata dimineata, cate o bucatica din ea, ca nu le strica nimeni si au frupt mult.
Crucea care a impodobit pasca se pastreaza in decursul anului. Cand se apropie o furtuna cu grindina de sat, se ia crucea aceasta si, facand cu ea o cruce in directia grindinei, se spune: „Precum s-a schimbat aluatul in cuptor si a luat alta forma si fata, asa sa se schimbe si furtuna care vine, si precum cu crucea se pot apara toate relele, asa sa se apere si piatra care vine! Acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu, pentru ca Iisus Hristos s-a rastignit pe cruce!”
Din crucea Pastii se tine o bucata pana la Sf. Gheorghe, in care zi se zice ca ar fi Pastele vitelor, cand se da la vite, ca ele sa aiba mana si sa nu fie bantuite de primejdii. De pasti, covata si lopata, cand ai mantuit de facut pasca, sa nu le speli, ci numai sa le uzi cu apa, caci, de le speli, bate piatra, iar de nu le uzi, te usuci.
Cojile de oua folosite la prepararea aluatului nu se ard si nici nu se arunca oriunde, ci pe o apa curgatoare, pentu ca peste vara uliul sa nu atace gainile sau puii. In timpul tragerii clopotelor se pune un fier inte dinti, spre a nu avea peste an durere de dinti. Ca sa nu-ti fure din camp, sa nu dai in Sambata Pastelui nimic. Cand se iese de la Inviere, nu se mananca carne, ca sa nu se dea lupii la vite.
Semne. Cand cresc pastele frumoase, atunci ai sa ai an bun. Cine cade pe drum, ducandu-se la Invierea Domnului, ii va merge nevoie mare de rau in curgerea anului.
Magie. Se crede ca in noaptea de Sf. Pasti, pe la miez de noapte, se deschide in fiecare an cerul. De aceea trebuie a priveghea in noapte aceea si, daca vede cineva cerul deschis, apoi va primi de la Dumnezeu tot ce ar cere.
In sara de Pasti si Sf. Gheorghe se duc oamenii la panda pe camp, caci cred ca atunci ard comorile. Cine pandeste poate avea bani multi. Daca comorile ard de cu sara pana la miezul noptii, sunt comori rale, stapanite de necuratul; daca ard de la miezul noptii pana in zori de ziua, sunt curate si halal de cel ce le gaseste, ca are cu ce trai in ticna.
Cine vrea sa aiba pusca vrajita, ca sa traga la ea orice vanat, sa faca asa: sa anine o icoana intr-un copac si, in noaptea Invierii, cand popa canta „Hristos a inviat din morti” si trag clopotele la biserica, el sa intinda pusca incarcata spre icoana din copac, ca s-o impuste. Atunci o femeie cu parul despletit, venita anume in apropierea copacului, sa cada in genunchi si sa roage pe vanator sa nu impuste icoana, ca are sa traga vanatul la pusca lui. Vanatorul se mai preface ca nu are incredere si la urma iarta icoana. Pusca lui va fi vrajita, dar femeia aceea va innebuni in curand.
Obiceiuri. Sambata spre duminica oamenii nu dorm, ci fac un foc in curti sau pe dealul din apropierea bisericii, care tine pana la miezul noptii. De la miezul noptii merg la biserica, la slujba. Alteori focul este intretinut de flacai pana in zori.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
