Ce se întâmplă după ce a fost oprit și reactorul 2 de la Cernavodă. Rovinari și Hidroelectrica, pregătite să intervină

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Ministerul Energiei susține că sistemul este stabil și că, potrivit datelor disponibile în acest moment, nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național.

Deficitul este acoperit prin importuri, producția hidro și eoliană, centrale pe gaze și cărbune și capacități aflate în rezervă.

Până la 2.300 MW din import în această seară

România dispune în prezent de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW.

Divorțul văzut prin ochii copilului și rana pe care părinții o pot adânci fără să își dea seama

Tarifele lui Trump împotriva Canadei se întorc împotriva republicanilor

Pentru intervalul de vârf de joi seară, autoritățile estimează că importurile ar putea ajunge până la aproximativ 2.300 MW, nivel aflat în interiorul capacităților comerciale disponibile.

Consumul maxim este estimat joi la aproximativ 6.900 MW.

În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de circa 7.000 MW, cu aproximativ 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Național.

Ministerul Energiei afirmă că această reducere a consumului contribuie la menținerea echilibrului sistemului într-o perioadă în care producția nucleară nu mai este disponibilă.

Rovinari și Hidroelectrica, pregătite să intervină

Autoritățile au la dispoziție și capacități suplimentare care pot fi pornite sau utilizate mai intens dacă situația o va impune.

Printre acestea se află Grupul 4 de la Rovinari, aparținând Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW.

Hidroelectrica poate pune la dispoziție cel puțin încă 300 MW, în limita condițiilor tehnice și a resursei de apă disponibile.

Există, de asemenea, rezerve de producție pe gaze naturale și cărbune, precum și capacități solare, eoliene și sisteme de stocare în baterii.

Pentru următoarele șapte zile, autoritățile estimează o producție eoliană medie de aproximativ 525 MW, cu un maxim de circa 1.560 MW și un minim care ar putea coborî la aproximativ 100 MW.

România funcționează fără aproximativ 1.400 MW nucleari

Fiecare dintre cele două unități de la Cernavodă are o putere de aproximativ 700 MW.

Prin oprirea ambelor reactoare, Sistemul Electroenergetic Național a pierdut temporar aproximativ 1.400 MW de producție nucleară, una dintre sursele care funcționează în mod obișnuit constant, indiferent de condițiile meteorologice.

Numai oprirea Unității 2 înseamnă dispariția din sistem a unei capacități de aproximativ 700 MW, echivalentă cu circa 10% din producția națională în condițiile actuale, potrivit informațiilor prezentate de România partenerilor europeni.

Ministerul Energiei afirmă că deficitul poate fi compensat, în actualele condiții, prin combinarea producției interne disponibile cu importurile și rezervele.

România a notificat oficial Comisia Europeană că se află într-o situație de criză

Problemele provocate de seceta hidrologică și de oprirea reactoarelor de la Cernavodă au determinat Guvernul să activeze mecanismele europene pentru situații de risc în sectorul energiei electrice.

La 7 august, Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie, invocând „informații concrete și credibile” privind posibilitatea apariției unei crize de energie electrică.

La 10 august, România a notificat oficial Comisia Europeană privind existența unei situații de criză, în baza Regulamentului UE 2019/941.

Notificarea a inclus cauzele deteriorării situației, măsurile luate și posibilitatea ca România să solicite sprijin din partea altor state membre dacă situația se va înrăutăți.

În 11 august a fost organizată și o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană.

România a informat atunci statele membre că Unitatea 1 de la Cernavodă este deja oprită și că este anticipată și oprirea Unității 2.

Autoritățile au precizat că oprirea celui de-al doilea reactor va majora importurile și că, în funcție de evoluția situației regionale, ar putea deveni necesară utilizarea mecanismelor europene de sprijin între state.

Mari consumatori, invitați să reducă sarcina la orele de vârf

Ministerul Energiei a informat Comisia Europeană că reducerea voluntară a consumului observată până acum în intervalele de vârf a fost de aproximativ 200-300 MW, adică între 3% și 5%.

Autoritățile discută și cu mari consumatori industriali despre mutarea unor activități în afara intervalelor cu cerere maximă și despre efectuarea mai devreme a unor lucrări de mentenanță.

Scopul este reducerea presiunii asupra sistemului în orele în care consumul este cel mai mare.

România cere păstrarea centralelor pe cărbune

Criza a determinat România să ridice la Bruxelles și problema celor 710 MW de capacități pe cărbune care, potrivit angajamentelor asumate prin PNRR, ar trebui retrași până la 31 august 2026.

Guvernul a transmis partenerilor europeni că, în condițiile actuale, scoaterea acestor capacități din sistem „nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național”.

Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene și negociat cu structurile europene competente.

Când ar putea fi repornite reactoarele

Oprirea celor două unități a fost provocată de scăderea nivelului Dunării, care afectează condițiile necesare funcționării în siguranță a centralei.

Nuclearelectrica a precizat că specialiștii de la Cernavodă vor decide reconectarea unităților în funcție de evoluția nivelului Dunării și de prognozele hidrologice.

Compania a subliniat că prioritatea este respectarea marjelor de securitate nucleară.

Până la revenirea condițiilor care să permită repornirea reactoarelor, România va depinde într-o măsură mai mare de importuri, hidroenergie, producția eoliană și solară, centralele pe gaze și cărbune și capacitățile ținute în rezervă.