Ce urmareste Kim Jong-Un cu lansarile de rachete: „Ei vor sa aiba un sistem care sa fie ca o coada de scorpion”

externe

Coreea de Nord a testat saptamana aceasta rachete de croaziera cu raza lunga de actiune si rachete balistice cu raza scurta de actiune intr-o serie de lansari record de la inceputul anului, a anuntat vineri presa de stat nord-coreeana, transmite AFP. BBC prezinta opiniile unor experti in legatura cu tintele pe care regimul nord-coreean doreste sa le atinga cu aceste lansari periodice.

Coreea de Nord a efectuat saptamana aceasta un test de modernizare a sistemului de rachete de croaziera cu raza lunga de actiune si un test de confirmare a puterii unei ogive conventionale pentru o racheta tactica sol-sol, potrivit agentiei de stiri nord-coreene KCNA.

Potrivit KCNA, Phenianul a testat marti rachete de croaziera cu raza lunga de actiune care au zburat deasupra Marii Japoniei si au lovit „insula tinta situata la 1.800 de km distanta”.

Joi, Coreea de Nord a testat rachete balistice cu raza scurta de actiune care au lovit o „insula tinta”,”demonstrand ca puterea exploziva a ogivei conventionale este conforma cerintelor de proiectare”.

Phenianul a efectuat un al saselea test de la inceputul anului, inclusiv rachete hipersonice, si a sugerat saptamana trecuta ca ar putea relua testele nucleare si cu arme cu raza lunga de actiune, care sunt suspendate printr-un moratoriu din 2017.

Aceasta serie de teste interzise a fost condamnata de comunitatea internationala si a determinat organizarea unei reuniuni cu usile inchise a Consiliului de Securitate al ONU.

Asadar, ce vrea Kim Jong-un, se intreaba BBC.

„Din punctul meu de vedere, era previzibil”, spune profesorul Kim Dong Yup, fost comandant naval sud-coreean. „Suntem surprinsi pentru ca subestimam tehnologia nord-coreeana. De fapt, Coreea de Nord avanseaza cu siguranta in privinta capacitatii militare mai repede decat am presupus”, a subliniat militarul.

Dupa testele din 5 si 10 ianuarie, Phenian a afirmat ca a testat cu succes ceva numit „vehicul hipersonic de planare” (HGV) si „vehicul de reintrare manevrabil” (MARV).

De ce conteaza acest lucru? Pentru ca inseamna ca regimul din Coreea de Nord dezvolta o tehnologie care poate invinge sistemele complexe si costisitoare de aparare antiracheta pe care America si Japonia le-au desfasurat in aceasta regiune.

„Pare destul de clar ca scopul lor este de a dezvolta arme care pot evita sistemele de aparare antiracheta, care sunt mai greu de anticipat si de detectat de catre Statele Unite”, spune Duyeon Kim de la Centrul pentru un Nou Secol American.

Profesorul Kim Dong Yup este de acord: „In cele din urma, ceea ce Nordul urmareste sa obtina este sa slabeasca sistemul de aparare antiracheta al inamicului. Ei vor sa aiba un sistem de descurajare care sa fie ca o coada de scorpion”.

Un scorpion isi foloseste intr-adevar intepatura din coada pentru a se apara, dar si pentru a-si ataca si ucide prada. Asadar, care dintre ele este pentru Coreea de Nord?

„Scopul principal al Coreei de Nord nu este de a ataca, ci de a se apara”, spune profesorul Kim, adaugand ca tara incearca „sa isi asigure o capacitate de descurajare diversificata”. Aceasta este o opinie larg raspandita in randul analistilor care urmaresc ce se intrampla in Coreea de Nord.

Cu toate acestea, Phenian a depasit cu mult punctul in care capacitatea sa conventionala si nucleara a devenit un factor de descurajare eficient impotriva unui atac din partea Sudului sau a SUA – care au declarat in repetate randuri ca nu au ambitia de a ataca sau de a distruge regimul nord-coreean.

Asadar, de ce continua conducatorul acestui stat mic si sarac sa cheltuiasca intre o cincime si un sfert din PIB-ul sau pentru armata?

Ankit Panda, de la Carnegie Endowment for International Peace, considera ca unul dintre motive ar putea fi faptul ca, spre deosebire de ceea ce cred cei din afara, Coreea de Nord nu crede ca are suficiente arme pentru a se apara in mod corespunzator: „Asa ca Kim Jong-un se simte cronic nesigur. Cred ca nu are incredere in nimeni, inclusiv in China si Rusia, si astfel ar putea simti nevoia de a-si consolida capacitatea dincolo de ceea ce am putea considera suficient”.

Profesorul Brian R. Myers de la Universitatea Dongseo din orasul sud-coreean Busan spune ca Phenian are un obiectiv mult mai ambitios pentru programele sale nucleare si de rachete. El crede ca scopul Coreei de Nord este de a-si folosi arsenalul ca parghie pentru a negocia un tratat de pace cu Coreea de Sud si o retragere a SUA din peninsula coreeana. Dupa aceasta, spune el, Nordul crede ca va fi liber sa subjuge Sudul.

Pe termen scurt, Coreea de Nord are insa un alt obiectiv. Pentru a prospera, chiar si moderat, Phenian are nevoie ca sanctiunile ONU impuse din cauza programelor sale nucleare si de rachete sa fie ridicate. Si pentru a avea vreo speranta in acest sens, are nevoie ca administratia americana sa se angajeze in negocieri.

Din punct de vedere istoric, modul in care Phenian a reusit sa atraga atentia Washingtonului a fost sa creeze o criza. Si exact asta este ceea ce unii experti cred ca se intampla din nou acum.

„Asa ca, in mod ironic, pentru mine acesta este un semn foarte bun”, spune profesorul Kim Youngjun, membru al Consiliului Consultativ pentru Securitate Nationala din Coreea de Sud. „Kim Jong-un vrea sa maximizeze testele sale de rachete inainte de a incepe initiativa sa de pace. Asadar, el vrea sa-l impinga pe Joe Biden sa inceapa negocieri serioase cu o foaie de parcurs concreta”.

Daca acesta este cazul, Kim Jong-un ar putea fi dezamagit. In primul rand, presedintele Joe Biden este foarte ocupat cu o alta criza in acest moment, Ucraina.

Si, in al doilea rand,  Biden nu are nimic din entuziasmul predecesorului sau Donald Trump pentru a intra in discutii cu Coreea de Nord: „Joe Biden l-a numit pe Kim Jong-un un tiran. Cred ca are foarte putin de castigat din punct de vedere politic daca este vazut cu domnul Kim. Asadar, cred ca ar fi nevoie de o criza majora pentru ca Joe Biden sa se preocupe de Coreea de Nord cu adevarat”.

Am vazut acest lucru in 2010, cand Pyongyang a scufundat o corveta a marinei sud-coreene, Cheonan, iar cateva luni mai tarziu a inceput sa bombardeze una dintre insulele periferice ale Coreei de Sud.

Am vazut-o din nou in 2017, cand Coreea de Nord a tras rachete cu raza lunga de actiune deasupra Japoniei si a amenintat ca va ataca Guam. Este posibil sa vedem din nou ceva similar in lunile urmatoare. „Cred ca posibilitatea de a reveni la o criza este foarte reala”, spune Panda.

„Coreenii de Nord vor, sincer, sa fie luati in serios de SUA. S-ar putea sa fie o tara mica. Dar ei au arme nucleare si vor ca un presedinte american sa recunoasca acest lucru. Din pacate, cred ca nord-coreenii nu vor obtine asta prea curand”, a subliniat exepertul..

Mai mult despre: ,

Comentarii: