„Cei care ne-au facut rasisti sa-si ceara scuze”. Localnicii din Ditrau, furiosi. Femeie: „O sa ne trezim ca un sfert din casele din Ditrau sunt locuite de oameni de culoare”
Aproximativ 300 de persoane s-au adunat, sambata, la Casa de Cultura din Ditrau, pentru a discuta nemultumirile legate de venirea in localitate a celor doi muncitori sri-lankezi, angajati la o fabrica de paine.
La inceputul sedintei, primarul Puskas Elemer, cel care a moderat discutiile si la initiativa caruia s-a organizat aceasta intalnire, s-a adresat oamenilor si i-a indemnat sa se roage, iar cei prezenti, alaturi de preotul catolic Birok Karoly, au rostit „Tatal Nostru”.
Dupa acest moment, primarul a fost atat de emotionat incat a inceput sa planga si a fost nevoie ca altcineva sa preia, pentru scurt timp, microfonul. Avea sa marturiseasca, la finalul dezbaterii, ca este ziua lui si ca s-a emotionat cand i-a vazut pe localnici rugandu-se, dar si pentru ca spera ca totul sa se termine in liniste.
„Plange numai omul care are inima”, il incurajeaza un localnic, in aplauzele celorlalti.
Peste 20 de persoane s-au inscris la cuvant, unii solicitand sa vorbeasca de mai multe ori, iar majoritatea luarilor de pozitie, timp de mai bine de doua ore, au facut referire la faptul ca patronul brutariei nu le ofera muncitorilor salarii decente si ca atitudinea lui fata de angajati lasa de dorit.
Unii dintre vorbitori au spus ca au lucrat la respectiva fabrica si si-au povestit experientele personale, sustinand ca munceau mult mai multe ore decat erau pontati, ca nu li se plateau orele suplimentare sau ca patronul s-ar fi purtat cu ei ca si cum ar fi fost sclavi.
„Am lucrat patru ani la fabrica. Nu gaseste (patronul – n.r.) lucratori pentru ca nu sunt tratati ca oameni, nu sunt platiti, nu plateste ore suplimentare. (…) Mi-am pierdut sanatatea din cauza orelor suplimentare, am fost luata cu ambulanta. Eu am lucrat si 22 ore, e pacat ca nimeni nu vorbeste despre asta.”, afirma o localnica, citata de Agerpres.
Iar primarul ii incurajeaza pe oameni sa spuna tot ceea ce au pe suflet, pentru ca „problema sa nu fie prezentata dintr-o alta perspectiva”.
De la microfon se adreseaza oamenilor si preotul catolic Birok Karoly, cel in jurul caruia s-au adunat miercuri oamenii si au mers la sediul primariei, afirmand ca nu au nevoie de migranti in sat si ca nu vor sa li se impuna o alta cultura.
De aceasta data, preotul face referire doar la nemultumirile oamenilor fata de patronul brutariei si roaga mass-media sa relateze corect, punctand ca nimeni vrea sa se certe, ci doar sa rezolve problemele.
„Oamenii nu sunt angajati, sunt refuzati si suntem revoltati ca proprietarii firmei nu ne vor pe noi, ci pe oamenii pe care ii aduc din strainatate, din departare. Noi nu suntem apreciati, iar ei sunt supraevaluati si acesta nu e o rezolvare. E un conflict care trebuie rezolvat (…). Trebuie sa fim tratati ca oameni, nu ca obiecte, ca o sursa de venit. Si nici strainii nu trebuie tratati ca o sursa de venit, ci ca oameni”, a spus preotul catolic Biro Karoly.
De la microfon s-au auzit si nemultumiri legate de faptul ca localnicii au fost catalogati ca fiind rasisti, unii vorbitori sustinand ca ar trebui ca cei care au facut aceste afirmatii sa-si ceara scuze.
De asemenea, oamenii i-au luat apararea preotului Biro Karoly, despre care Arhidieceza Romano-Catolica de Alba Iulia a spus ca s-a implicat intr-un conflict care ii depaseste competentele, sustinand ca ei l-au rugat sa-i reprezinte si ca acesta nu are nicio vina.
Chiar daca cei mai multi vorbitori au acuzat conditiile grele de munca de la fabrica, faptul ca salariile nu sunt suficient de mari sau ca patronul nu se poarta frumos cu angajatii, au fost si doua persoane care s-au referit la cei doi muncitori sri-lankezi, de la care a izbucnit acest conflict in comunitate.
„Sa presupunem ca si alti intreprinzatori vor aduce cate sase muncitori la noi in sat, pentru cativa ani. Trec doi ani, vor cere sa se stabileasca aici si o sa-si aduca familiile si dupa ce trec patru-cinci ani ne trezim ca un sfert din casele din Ditrau sunt locuite de oameni de culoare. De asta ne temem noi, nu doar de cei doi sri- lankezi, ci de consecinte, trebuie sa ne gandim bine la consecinte ca nu este vorba doar de ziua de maine sau poimaine, este vorba de viitorul nostru, viitorul copiilor si a nepotilor nostri”, afirma o femeie.
O pozitie asemanatoare a avut si un tanar, care a sustinut ca nu are o problema cu cei doi sri-lankezi, ci ca va fi o problema „daca vor mai veni alti 100 de oameni”, iar un domn a spus ca „nu avem nevoie sa vina straini de la cinci mii de kilometri, ca sa ne invete cum sa facem o paine”.
Un alt posibil pericol semnalat de o femeie in varsta, care spune ca a lucrat peste 30 ani in microbiologie, este cel legat de faptul ca in sat ar putea fi adus coronavirusul de catre muncitorii din Nepal, care ar urma sa fie angajati la brutarie.
„Vreau sa atrag atentia asupra pericolului raspandirii virusului, pentru ca toti oamenii vin acasa de unde este focarul virusului. Si el (patronal fabricii – n.r.) aduce din Nepal, acum, cinci muncitori, de unde e focarul. A scris si Wikipedia ca China are granita comuna cu Nepalul si acolo au fost doi morti deja. Numai un singur om sa aduca virusul, ca eu am lucrat in microbiologie si stiu ce inseamna, un singur om sa fie bolnav, duce painea peste tot in tara, este un pericol foarte mare”, a spus femeia.
Tot ea a dat asigurari ca in acest caz nu este vorba de rasism, chiar daca mai sunt „un om sau doi care sunt putin dusi de cap”, ci de faptul ca patronul se poarta cu angajatii foarte urat.
„Ne-am adunat pentru ca oamenii sunt foarte nemultumiti ca exista brutaria asta in comuna, cladita din bani europeni si patronul (…) nu da salariu decent, muncesc foarte mult, cateodata si 24 ore, daca sunt bolnavi nu ia in considerare, asta am auzit de la oameni si se poarta foarte urat. Eu cu cainii, acasa, nu ma port asa, sa stiti, cum se poarta el cu oamenii de aici si de asta nu gaseste oameni care sa lucreze la el”, a sustinut localnica.
La sedinta a participat si deputatul UDMR Bende Sandor din zona Gheorgheni, unde se afla satul Ditrau, acesta declarand presei ca situatia s-a detensionat si ca a fost generata de conflictul comunitatii cu patronul fabricii de paine.
„In sedinta de astazi, in cele mai bine de doua ore petrecute aici, eu nu am observat tendinte xenofobe, am observat mai mult un conflict intre comunitate si fabrica de paine. Deci, aici s-a invartit totul. Cei mai multi dintre oamenii care au luat cuvantul au venit cu probleme personale vis-a-vis de conducerea fabricii de paine. Cat despre tendintele xenofobe, stiti foarte bine ca UDMR condamna orice forma de xenofobie, de rasism si cred ca nu este nici comunitatea din Ditrau, nu putem sa-i numim ca sunt xenofobi sau rasisti, sunt oameni crestini, foarte buni catolici, ati vazut ca au probabil cea mai mare biserica catolica, invataturile bisericii nu duc la xenofobie. Deci, nu putem sa spunem asta. Nu stiu ce s-a intamplat. Cred ca a fost si o problema de comunicare. Problemele dintre comunitate si fabrica de paine s-au rezumat la cei doi muncitori, angajatii din Sri-Lanka. Eu asa am observat astazi ca spiritele incet-incet se vor aseza la locul lor si nu cred ca se va mai continua”, a spus Bende Sandor.
Intrebat de ce nu a reactionat cand unul dintre vorbitori a facut referire la culoarea pielii muncitorilor, deputatul UDMR a spus ca nu este de acord cu declaratia, dar ca sedinta avea rolul sa aplaneze conflictul, nu sa duca la un dialog in contradictoriu intre cei prezenti.
Chiar daca localnicii sustin acum ca nu ar avea o problema cu cei doi brutari sri-lankezi, la finalul sedintei tot acestia par a fi cei sanctionati.
Patronii fabricii de paine din Ditrau, cea mai mare din Bazinul Gheorgheni, nu au participat la forum, in ciuda faptului ca prezenta lor a fost solicitata insistent de cei prezenti, dar au trimis comunitatii o scrisoare in care, printre altele, si-au cerut scuze pentru ca nu i-au anuntat din timp pe localnici ca vor aduce angajati straini.
De asemenea, patronii au anuntat ca ii vor muta pe cei doi muncitori intr-o alta etapa a procesului de productie, directoarea fabricii de paine, Kollo Katalin, declarand ulterior presei ca a primit mai multe semnale de la localnici legate de faptul ca nu ar avea o problema cu muncitorii sri-lankezi, dar nu vor sa atinga painea.
„Propunerea noastra a fost ca cei doi brutari calificati sa fie cuprinsi intr-o alta etapa a productiei si deocamdata sa ne ajute langa cuptoare, iar ceilalti cinci brutari cu care am facut contracte nu vor fi adusi decat daca in urmatoarele sase luni nu vom putea sa angajam cinci brutari calificati dintre localnicii nostri (…). Principala problema este ca ei (localnicii – n.r.) nu vor sa accepte ca oameni dintr-o alta cultura sa faca painea lor. De foarte multe ori au atacat faptul ca ei nu au probleme cu persoanele respective, dar, totusi, sa nu atinga painea lor, a noastra”, a declarat Kollo Katalin.
Aceasta a punctat faptul ca scuzele adresate localnicilor vizeaza faptul ca nu i-au informat din timp ca vor veni angajati din Sri Lanka, adaugand ca firma nu va renunta la cei doi angajati.
Kollo Katalin a adaugat ca cei doi muncitori au aflat din presa despre scandalul in mijlocul caruia se afla si ca sunt foarte tristi, iar unul dintre ei chiar a plans.
„Ieri, deja, Piumal a plans, era foarte trist, a aflat de la stiri ca cea mai mare problema este culoarea pielii lor”, a spus directoarea fabricii.
Raspunzand la acuzatiile legate de conditiile de munca, de salarizare sau de comportamentul fata de angajati, aceasta i-a invitat pe cei nemultumiti la discutii, pentru a lamuri situatia.
„Pentru cei care au probleme personale, poarta noastra este deschisa. Si pana cum a fost deschisa in fiecare zi, pot veni personal sa lamurim situatia si cei care au fost prezenti sunt angajati care au lucrat in urma cu cinci-sase ani. In prezent, angajatii nostri sunt multumiti de munca lor, puteti sa-i intrebati pe ei”, a spus Kollo Katalin.
In legatura cu afirmatiile potrivit carora muncitorii ar fi fost pontati mai putin decat au lucrat, aceasta i-a rugat sa aduca dovezi.
„Ii rugam sa ne aduca dovezi ca asa s-a intamplat. Doar in zilele de sarbatori au lucrat peste program si atunci au fost platiti pentru orele suplimentare. Au fost concediati doar angajatii care nu-si faceau treaba cum trebuia”, a mai spus Kollo Katalin.
Situatia de la Ditrau nu pare nici pe departe rezolvata, chiar daca primarul localitatii, Puskas Elemer, e multumit ca oamenii s-au linistit. El a spus ca la finalul sedintei s-a luat decizia sa se trimita o petitie patronului firmei, cu mai multe cerinte din partea localnicilor.
„In primul rand, sunt bucuros ca oamenii s-au linistit, a iesit din ei tot ceea ce au vrut sa spuna catre firma si asa ne-am inteles ca luni, cu niste participanti, vom face o petitie catre firma cu cerintele, pe care le vom preda, eu ca mediator, si speram ca se va rezolva aceasta situatie”, a spus Puskas Elemer.
Intrebat daca cei doi sri-lankezi vor fi nevoiti sa paraseasca comuna, acesta a spus ca nu stie, deocamdata si ca spera ca nu se va intampla acest lucru.
„Va rog frumos sa ma lasati sa nu raspund acum, pentru ca inca nu stiu. Nu suntem rasisti, nu asta e problema. Acum nu stiu sa raspund la intrebare, dar sper ca nu”, a spus primarul Puskas Elemer.
Situatia din Ditrau a ajuns si in atentia Inspectoratului de Politie Judetean Harghita, care a deschis un dosar penal pentru incitare la ura sau discriminare, dupa ce miercuri aproximativ 200 de localnici s-au adunat in fata primariei nemultumiti ca o fabrica de paine din localitate a angajat doi muncitori din Sri Lanka, oamenii sustinand atunci ca le este teama ca la ei in comuna sa nu vina migranti, care sa le „impuna cultura lor” si sa le puna in pericol siguranta.
Intre timp, localnicii din Ditrau nu mai cumpara deloc painea produsa de fabrica din localitate, chiar daca recunosc ca e cea mai buna, fapt care a dus la scaderea profitului firmei cu 30%.
De asemenea, cei care vorbeau,in urma cu cateva zile de pericolul venirii migrantilor, care sa le impuna cultura lor si care vor atenta la siguranta localnicilor, refuza acum sa mai faca declaratii in fata presei si sunt nemultumiti ca imaginea satului a fost distrusa.
