Cele cinci mari confederații sindicale resping apelul lui Bolojan și cer retragerea Legii salarizării: „Nu acceptăm ca PNRR să devină pretextul pentru o nouă lege nedreaptă”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Poziția comună este semnată de Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR-Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical.

„Documentul prezentat drept o reformă profundă a salarizării în sectorul public este, în realitate, o nouă sursă de inechități, discriminări și tensiuni sociale”, susțin organizațiile sindicale.

Primele violențe provocate de ”suveraniști” la protestul ciobanilor. Sute de oameni aduși cu autocarele de AUR

BobbyD, propagandist pro-rus, a venit la protestul ciobanilor din Piața Victoriei și îi atacă pe bucureșteni: „Sunt atât de relaxați prin metrou, n-au niciun stres, se plimbau, se alea” – VIDEO

Valoarea de referință, redusă la 4.000 de lei

Una dintre principalele nemulțumiri privește reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, reper folosit pentru construirea grilelor de salarizare.

Confederațiile ceruseră ca valoarea să fie egală cu salariul minim brut pe economie și să fie actualizată anual în funcție de inflație și de productivitatea muncii.

Sindicatele avertizează că, în mai multe sectoare, creșterile prevăzute de proiect nu ar acoperi pierderea puterii de cumpărare înregistrată în ultimii doi ani.

„O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților”, se arată în comunicatul comun.

Plafonarea sporurilor, contestată de sindicate

Cele cinci confederații critică și plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor salariale. Potrivit acestora, aplicarea plafonului la nivelul ordonatorului principal de credite și în funcție de sursele de finanțare poate împiedica acordarea unor drepturi prevăzute de lege.

Este invocat exemplul spitalelor monospecialitate finanțate integral din venituri proprii. Acestea ar putea să nu mai poată acorda sporurile prevăzute pentru personalul care lucrează în condiții dificile, dacă este depășit plafonul general.

„Drepturile salariale nu pot fi anulate printr-un plafon contabil aplicat mecanic”, afirmă confederațiile.

Organizațiile sindicale reclamă și timpul scurt acordat pentru analizarea proiectului. Ele susțin că documentul le-a fost transmis cu întârziere, iar intervalul rezervat observațiilor a fost unul simbolic.

„O lege care afectează peste un milion de salariați din sectorul public nu poate fi construită pe repede-înainte, iar sindicatele nu pot valida în câteva ore sau zile decizii cu efecte pentru ani și decenii. Consultarea formală nu este dialog social”, se arată în comunicat.

Ce probleme sunt reclamate în sănătate și educație

În sănătate, sindicatele invocă deficitul de personal, condițiile dificile de muncă și responsabilitatea profesională. Ele consideră că proiectul nu oferă o salarizare suficient de predictibilă și avertizează că limitarea sporurilor poate amplifica nemulțumirile existente.

În educație, confederațiile cer respectarea angajamentelor asumate după greva generală din 2023. Acestea solicită repoziționarea grilelor pentru cadrele didactice, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic.

Sindicatele susțin că personalul din învățământ a fost afectat de măsurile adoptate în ultimul an, iar noua lege nu trebuie să anuleze promisiunile făcute prin actele normative adoptate după protestele din 2023.

Administrația publică, asistența socială și cultura

În administrația publică, creșterile salariale anunțate nu ar urma să fie acordate tuturor funcționarilor. Potrivit sindicatelor, acestea sunt legate în principal de introducerea unor noi trepte pentru funcția de consilier superior și vor putea fi accesate numai de o parte dintre angajați.

În asistența socială, reducerea valorii de referință ar putea agrava problemele privind salariile mici și deficitul de personal.

În cultură, organizațiile sindicale reclamă faptul că proiectul avantajează funcțiile de conducere, în timp ce salariile specialiștilor rămân la un nivel redus în comparație cu alte familii ocupaționale.

Confederațiile cer reanalizarea grilelor și pentru personalul sanitar-veterinar, angajații din justiție și celelalte categorii bugetare, în funcție de nivelul studiilor, responsabilitate, complexitatea activității și condițiile de muncă.

„Unele categorii primesc corecții, altele sunt menținute, iar altele pierd prin reducerea valorii de referință. Aceasta nu este o lege care elimină inechitățile. Este o lege care le redistribuie”, susțin sindicatele.

Confederațiile contestă mandatul Guvernului interimar

Sindicatele consideră problematic faptul că proiectul este negociat de un guvern demis, cu atribuții limitate. Ele susțin că o reformă care produce efecte bugetare și profesionale pe termen lung ar trebui asumată de un executiv cu puteri depline.

„Nu poate fi acceptabil ca un Guvern aflat într-o astfel de situație să stabilească, să negocieze și să angajeze România în privința unei politici publice care afectează peste un milion de salariați, fără un mandat politic deplin și fără un dialog social real”, afirmă confederațiile.

Organizațiile solicită clarificarea publică a mandatului în baza căruia reprezentanții Guvernului poartă negocierile asupra proiectului.

Sindicatele cer reluarea reformei de la zero

Cele cinci confederații solicită retragerea actualului proiect și reluarea elaborării Legii salarizării după instalarea unui nou guvern.

Printre revendicări se numără stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim, indexarea anuală în funcție de inflație și productivitate, eliminarea plafonărilor care pot bloca drepturi salariale și negocierea tuturor anexelor cu federațiile reprezentative.

Sindicatele cer și garanții că nicio categorie de angajați nu va pierde din puterea de cumpărare și că noile grile nu vor accentua diferențele existente.

„Nu acceptăm ca PNRR să devină pretextul pentru o nouă lege nedreaptă”, transmit organizațiile.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat anterior că peste două treimi dintre salariile din sectorul public ar urma să fie ajustate în creștere și că niciun angajat nu va avea venitul salarial redus. Ministerul Finanțelor susține menținerea reformei într-o anvelopă suplimentară de aproximativ opt miliarde de lei anual, avertizând că orice sumă adăugată devine o obligație bugetară permanentă.

Bolojan: Legea trebuie adoptată, salariile nu mai pot rămâne plafonate

Premierul interimar Ilie Bolojan susținea, cu o zi înainte, că adoptarea Legii salarizării este necesară, chiar dacă aplicarea acesteia va produce o creștere a cheltuielilor cu salariile din sectorul public.

Bolojan a afirmat că oricărui guvern îi va fi dificil să mențină salariile bugetarilor plafonate și în anul următor, după doi ani în care veniturile au fost înghețate.

„Inevitabil, orice guvern va veni, într-o formulă sau alta, îi va fi greu să mai țină salariile în sectorul public plafonate. Pentru că deja este al doilea an și va trebui, într-o formă sau alta, să le ridice”, a declarat premierul interimar.

El a susținut că adoptarea proiectului ar permite României să încaseze aproape 800 de milioane de euro din PNRR și ar crea un sistem salarial mai predictibil.

Potrivit lui Bolojan, angajații care în prezent au venituri mai mici decât nivelul rezultat din noua grilă ar putea primi creșteri de 10%, 15% sau 20%. Salariile aflate peste nivelul stabilit prin noua lege nu ar urma să fie reduse, ci menținute până când celelalte venituri le ajung din urmă.

„Dacă am vota legea, ne-am lua niște bani din PNRR, aproape 800 de milioane de euro, am crea o predictibilitate pentru anii următori care asigură o încredere suplimentară în România și, mai ales, am corecta niște dezechilibre și inechități mari în salarizarea din sectorul public”, a afirmat Bolojan.

Premierul a recunoscut că majorarea fondului de salarii va pune presiune pe buget, în condițiile în care investițiile finanțate din PNRR vor scădea, iar România trebuie să reducă deficitul de la aproximativ 6% din PIB la puțin peste 5%.