Premierul Ilie Bolojan a oferit, marți seară, 13 ianuarie 2026, un interviu exclusiv la TVR 1, în emisiunea moderată de Ramona Avramescu.
Discuția s-a axat pe pachetul al treilea de măsuri fiscale, reducerile de cheltuieli în administrația publică și perspectivele economice ale României în contextul unui deficit bugetar persistent și al costurilor ridicate cu dobânzile.
Bolojan a subliniat gravitatea situației financiare: „Noi cheltuim cu 25% mai mult ca țară decât ne putem permite în fiecare an, pentru cele aproximativ 30 miliarde de euro pe care le cheltuim suplimentar – plus datoriile pe care le-am contractat în anii anteriori – plătim în fiecare an dobânzi care se ridică la 11-12 miliarde de euro.
Deci, din PIB-ul României, 3% reprezintă doar dobânzile. Dacă nu luăm măsuri să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile, dobânzile pe care le plătim an de an în creștere, nu vor face decât să ne ducă în situația în care practic Guvernul nu mai are bani de dezvoltare, servicii de bază.
De aceea, anul viitor, trebuie să ajungem la un deficit și mai mic, iar asta înseamnă că anul acesta ne propunem să atingem o țintă de 6,2%-6,4% maxim, ceea ce înseamnă că nu putem să atinge această țintă fără să păstrăm ceea ce am realizat până acum și, suplimentar, să ne reducem cheltuielile”
Reforma administrației publice reprezintă cheia: pachetul de măsuri combină reducerea cheltuielilor cu întărirea capacității administrative, în special la nivel local. Autoritățile trebuie să devină mai performante în încasarea impozitelor și în serviciul cetățenilor, iar banii din creșterea taxelor pe proprietate să meargă spre investiții, nu spre salarii în structuri supradimensionate.
Premierul a insistat că aceste decizii trebuie luate înainte de adoptarea bugetului, altfel echilibrarea fiscală devine imposibilă. Coaliția va valida detaliile săptămâna viitoare, după audituri instituționale, cu excepții pentru sectoare unde s-au făcut deja eforturi (cum ar fi Educația sau Senatul).
Bolojan a respins creșterea impozitelor și taxelor în 2026, condiționând această poziție de reduceri eficiente în aparatul public: „Este de bun simț ca și aparatul public să contribuie la efortul pe care îl fac toți românii”. El a prognozat că, prin aceste măsuri, inflația va scădea semnificativ până la finalul anului, permițând stabilizarea și, din a doua jumătate a anului, măsuri de relansare economică.
Un accent puternic a fost pus pe nevoia de mai mulți oameni în economia reală. România ocupă penultimul loc în UE la rata de activitate a populației apte de muncă. Premierul a pledat pentru creșterea vârstei de pensionare spre 65 de ani și eliminarea absenteismului, argumentând că un sistem de pensii sustenabil depinde de o forță de muncă mai mare și mai productivă.