Joi dimineață, liderul de la Casa Albă evoca posibilitatea preluării Insulei Kharg, principalul centru iranian pentru exporturile de petrol, într-o operațiune care ar putea pune în pericol viețile militarilor americani.
Câteva ore mai târziu, Trump a declarat că a obținut un acord „grozav” pentru oprirea conflictului.
„Nu știu dacă ați auzit, dar astăzi am încheiat războiul cu Iranul”, a spus președintele american în timpul unui eveniment electoral desfășurat prin telefon pentru cursa de guvernator din Georgia.
Trump a susținut că amenințările sale și ultimele atacuri aeriene americane au determinat Iranul să facă un pas înapoi la masa negocierilor.
CNN arată însă că situația este mai puțin clară decât o prezintă președintele american, în condițiile în care nu a fost publicat textul detaliat al unei înțelegeri, iar Teheranul nu a confirmat adoptarea unei decizii finale.
Un acord care ar opri în mod verificabil programul nuclear iranian și ar asigura respectarea obligațiilor asumate de Teheran ar reprezenta un progres istoric, potrivit analizei.
O asemenea înțelegere ar putea încheia un război care a destabilizat Orientul Mijlociu, a declanșat o criză energetică și a contribuit la creșterea prețurilor carburanților și a inflației în Statele Unite.
Acordul i-ar oferi totodată lui Trump o cale de ieșire dintr-un conflict început în februarie și despre care administrația americană anticipa inițial că va dura doar câteva săptămâni.
CNN notează că războiul s-a prelungit până în vară și a afectat susținerea politică internă a președintelui.
Încheierea confruntărilor ar putea salva viețile militarilor americani, civililor iranieni și israelieni și ale altor persoane prinse în conflictul regional.
Analiza subliniază însă că Donald Trump a prezentat în repetate rânduri evoluția negocierilor într-o manieră mai optimistă decât au indicat realitățile de pe teren.
Președintele american ar fi anunțat de aproape 40 de ori că un acord este iminent și a susținut în mai multe rânduri că Iranul a acceptat cererile Washingtonului, deși reacțiile Teheranului au indicat contrariul.
Din acest motiv, detaliile viitoarei înțelegeri vor fi analizate cu scepticism, chiar dacă Trump anticipează că o ceremonie de semnare ar putea avea loc în curând în Europa.
„În acest moment, nu există dovezi credibile că avem un acord, iar dacă există unul, nu este încă limpede dacă va rezista”, a declarat Seth Jones, președintele Departamentului pentru Apărare și Securitate din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
În lipsa unui document public și a unor angajamente confirmate, acordul riscă să fie perceput drept o prezentare exagerată a unui progres limitat.
Casa Albă nu a publicat până în prezent textul detaliat al memorandumului de înțelegere propus.
Unul dintre scenariile analizate presupune existența unui acord preliminar prin care Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, iar Statele Unite să suspende blocada navală.
Problema centrală a programului nuclear iranian ar urma, în această variantă, să fie transferată unor negocieri ulterioare.
Frank Kendall, fost secretar al Forțelor Aeriene în administrația Biden, a declarat că afirmațiile lui Trump trebuie privite cu rezerve.
„Este foarte important să înțelegem că acesta nu este un acord final pentru încheierea războiului. Este o prelungire a armistițiului, probabil pentru aproximativ 60 de zile, în timp ce negocierile asupra programului nuclear iranian continuă”, a explicat Kendall.
Scepticismul este împărtășit și de unii republicani conservatori.
Comentatorul Fox News Mark Levin a arătat că este dificil de evaluat un memorandum al cărui conținut nu a fost publicat.
„Dacă este finalizat și va fi semnat în 48-72 de ore, să-l vedem”, a scris Levin pe platforma X.
CNN identifică mai multe criterii în funcție de care viitoarea înțelegere va putea fi evaluată.
Prima întrebare este dacă documentul se limitează la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la suspendarea blocadei sau dacă include obligații concrete privind programul nuclear iranian.
Trump a descris joi memorandumul drept „puțin conceptual”, formulare care sugerează că documentul ar putea fi departe de o formă definitivă.
Redeschiderea strâmtorii ar reprezenta o veste importantă pentru statele din regiune, producătorii de petrol și consumatorii din întreaga lume.
O asemenea măsură ar reduce și presiunea asupra populației Iranului, afectată de restricțiile economice și de blocada impusă de Statele Unite.
Totuși, o înțelegere limitată la aceste aspecte ar readuce situația doar la momentul de dinaintea izbucnirii războiului și nu ar elimina capacitatea demonstrată de Iran de a închide Strâmtoarea Ormuz și de a afecta economia globală.
Un acord care ar prevedea doar continuarea negocierilor asupra programului nuclear nu ar putea fi considerat o rezolvare definitivă, arată CNN.
Discuțiile ar putea dura săptămâni sau luni și ar implica negocieri dificile privind verificarea angajamentelor Iranului de a nu mai îmbogăți uraniu.
O altă problemă este reprezentată de stocurile de uraniu puternic îmbogățit pe care Teheranul le-a produs după retragerea Statelor Unite, în 2018, din acordul nuclear încheiat în timpul administrației Barack Obama.
Iranul susține de mult timp că nu intenționează să producă o armă nucleară. În consecință, simpla semnare a unei declarații în acest sens nu ar reprezenta o garanție suficientă.
Lipsa detaliilor provoacă deja rezerve în Congresul american.
„Vreau să-l citesc”, a declarat senatorul republican John Kennedy, întrebat despre acordul anunțat de Trump.
El a adăugat că dorește să afle și ce sume de bani ar urma să fie deblocate în beneficiul Iranului.
Economia iraniană era grav afectată de sancțiuni chiar înainte ca administrația Trump să instituie blocada asupra navelor și porturilor țării.
Teheranul a cerut stimulente financiare importante pentru a continua negocierile, între care deblocarea imediată a unor miliarde de dolari aflate în conturi din străinătate.
Orice impresie că Trump oferă Iranului concesii financiare majore ar putea crea dificultăți politice pentru președintele american.
Acesta a criticat în mod repetat beneficiile economice acordate Teheranului prin acordul nuclear negociat în timpul administrației Obama.
Opoziția unor senatori republicani ar putea împiedica ridicarea sancțiunilor necesare pentru consolidarea unei înțelegeri finale.
Un alt criteriu important este acceptarea acordului de către Israel.
Donald Trump a lansat războiul împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, însă interesele celor doi lideri au început să se diferențieze în ultimele săptămâni.
Trump a cerut Israelului să limiteze atacurile împotriva Hezbollah la Beirut, după ce acestea au amenințat perspectivele negocierilor.
Cei doi lideri au discutat din nou joi. Comunicatul israelian nu a criticat direct inițiativa lui Trump, dar a indicat că Israelul așteaptă ca acordul final să prevadă eliminarea uraniului îmbogățit al Iranului, desființarea infrastructurii nucleare, limitarea producției de rachete și încetarea sprijinului acordat grupărilor aliate din regiune.
Divergențele privind Hezbollah și intenția Iranului de a reface capacitatea militară a grupării au fost aproape să blocheze negocierile americano-iraniene în săptămâna precedentă și ar putea provoca noi crize.
Trump a afirmat că noul lider suprem al Iranului și-ar fi dat acordul pentru înțelegere.
CNN arată însă că nu există dovezi care să confirme că Washingtonul negociază cu o conducere iraniană mai dispusă la compromis după moartea mai multor oficiali de rang înalt în atacurile americane și israeliene.
Loviturile Statelor Unite au amplificat până acum rezistența regimului iranian, contrar afirmațiilor lui Trump că bombardamentele ar fi determinat Teheranul să facă concesii.
Prima reacție oficială iraniană la anunțul președintelui american a fost una prudentă.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a descris relatările despre apropierea unui acord drept „simple speculații”.
„Până în acest moment, Iranul nu a luat o decizie finală privind niciun acord”, a declarat Baghaei pentru agenția de stat IRNA.
În cele din urmă, valoarea înțelegerii nu va fi stabilită de declarațiile lui Donald Trump, ci de conținutul documentului, de semnarea acestuia de către Iran și de respectarea obligațiilor asumate, conchide analiza CNN.