China este principalul câştigător al crizei din Orientul Mijlociu declanşate de Trump – analiză a think tank-ului Asia Group

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Raportul arată că Beijingul a reuşit să suporte mai bine decât alte economii asiatice şocul provocat de creşterea preţurilor la energie, datorită stocurilor mari de petrol şi dezvoltării accelerate a sectorului energiilor regenerabile.

Criza a fost provocată după ce Iranul a închis aproape complet Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol şi gaze, în urma atacurilor lansate de SUA şi Israel asupra unor obiective guvernamentale şi militare iraniene.

Asia, expusă puternic la şocul energetic

Potrivit raportului, înainte de închiderea strâmtorii, aproximativ 80% din petrolul şi aproape 90% din gazul natural lichefiat transportate prin această rută erau destinate pieţelor asiatice.

Senatorul american Lindsey Graham, unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Trump, a murit subit, la 71 de ani

BMW acuză Rusia că produce „mașini-pirat” cu emblema companiei, fără aprobarea acesteia și fără controale oficiale de calitate

Analiza Asia Group a vizat cele mai mari economii ale regiunii – China, India, Japonia şi Coreea de Sud -, precum şi pieţele emergente din Asia de Sud-Est, urmărind efectele crizei asupra industriei, energiei şi agriculturii.

Concluzia raportului este că Beijingul a fost mai bine pregătit decât rivalii regionali pentru un şoc energetic de amploare.

Stocuri mari şi energie regenerabilă

China a menţinut de mai mult timp rezerve strategice importante de energie, iar anul trecut a profitat de preţurile scăzute pentru a-şi majora stocurile de petrol.

Potrivit analizei citate, importurile chineze de ţiţei au crescut în 2025 de la 11,1 milioane la 11,6 milioane de barili pe zi, iar peste 80% din această creştere a fost direcţionată către stocuri. În ianuarie, China ar fi avut rezerve suficiente pentru a acoperi 104 zile de importuri la nivelul din 2025.

În paralel, Beijingul a accelerat puternic investiţiile în energie regenerabilă. Anul trecut, China a instalat 315 GW de capacitate solară nouă, peste jumătate din totalul global, după ce în anul precedent adăugase 277 GW.

Deşi mixul energetic al Chinei rămâne dominat de cărbune, ponderea energiilor regenerabile creşte rapid. Beijingul are ca obiectiv ca, până în 2030, jumătate din energia ţării să provină din surse non-fosile.

Avantaj pentru industria solară şi maşinile electrice

Raportul arată că Beijingul beneficiază şi de reacţia altor state la criza energetică, prin accelerarea investiţiilor în energie curată.

China domină lanţurile globale de aprovizionare pentru panouri solare, baterii şi alte tehnologii verzi, iar cererea în creştere îi consolidează poziţia economică.

Exporturile chineze de vehicule electrice au crescut cu peste 110% în luna mai faţă de anul precedent, în timp ce livrările de panouri solare au urcat cu 60% în aprilie.

Beijingul prezintă SUA drept factor destabilizator

China a cerut încetarea focului în Orientul Mijlociu, însă raportul Asia Group arată că Beijingul foloseşte criza şi pentru a contura imaginea Statelor Unite drept „actor destabilizator”, ale cărui implicări în Orientul Mijlociu produc costuri globale.

Există însă şi riscuri pentru China. Drew Thompson, cercetător la S. Rajaratnam School of International Studies din Singapore, a avertizat că pierderea de credibilitate a SUA nu este automat un câştig fără costuri pentru Beijing.

El a arătat că Beijingul nu doreşte neapărat să înlocuiască Washingtonul ca principal garant de securitate în Orientul Mijlociu.

Totodată, Wen-Ti Sung, cercetător asociat al Atlantic Council, a apreciat că această criză ar putea influenţa calculele Chinei privind Taiwanul, deoarece a arătat dificultatea de a menţine rute maritime prin zone ostile.

Concluzia raportului este că Beijingul nu priveşte riscurile create de criză ca ameninţări existenţiale, ci ca pe „provocări de gestionat” şi „oportunităţi de exploatat”.