China, noul mare jucator. Numarul de arme nucleare detinute de marile puteri este in crestere, potrivit unui think-tank: „Ne indreptam spre una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii”
Numarul de arme nucleare operationale din arsenalele marilor puteri militare este din nou in crestere, potrivit unui important grup de reflectie, ai carui analisti avertizeaza ca lumea „se indreapta spre una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii”, scrie The Guardian.
Intr-un moment in care atat relatiile internationale se deterioreaza, se estimeaza ca exista 12.512 focoase nucleare la nivel global, dintre care 9.576 se afla in depozite militare pregatite pentru o potentiala utilizare, cu 86 mai multe decat in urma cu un an.
Aceasta crestere pune capat perioadei de scadere treptata care a urmat sfarsitului razboiului rece. Institutul International de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri) a sugerat ca 60 dintre noile focoase nucleare sunt detinute de China.
Celelalte arme noi sunt atribuite Rusiei (12), Pakistanului (cinci), Coreei de Nord (cinci) si Indiei (patru).
Cresterea numarului de focoase apte de lupta vine in ciuda unei declaratii din 2021 a celor cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, Rusia, China, Marea Britanie si Franta – potrivit careia „razboiul nuclear nu poate fi castigat si nu trebuie sa fie purtat niciodata”.
Rusia si SUA detin impreuna aproape 90% din totalul armelor nucleare la nivel global. In plus fata de armele nucleare utilizabile, cele doua puteri detin fiecare peste 1.000 de focoase nucleare retrase anterior din serviciul militar, pe care le dezmembreaza treptat.
Din totalul de 12.512 focoase nucleare din lume, care le include pe cele retrase din uz si care asteapta sa fie dezmembrate, Sipri estimeaza ca 3.844 sunt desfasurate cu rachete si avioane.
Aproximativ 2.000 dintre acestea – aproape toate apartinand Rusiei sau SUA – sunt mentinute in stare de alerta operationala ridicata, ceea ce inseamna ca sunt montate pe rachete sau tinute in baze aeriene care gazduiesc bombardiere nucleare.
Cu toate acestea, Sipri noteaza ca imaginea completa este dificil de judecat, deoarece o serie de tari, inclusiv Rusia, SUA si Regatul Unit, si-au redus nivelul de transparenta de cand Vladimir Putin a lansat invazia in Ucraina.
Se crede ca China, a treia putere nucleara din lume, si-a marit numarul de focoase nucleare de la 350 in ianuarie 2022 la 410 in ianuarie 2023. Se asteapta ca acest arsenal sa continue sa creasca, dar Sipri prezice ca nu vor depasi arsenalele SUA si Rusiei.
Raportul adauga ca China nu a declarat niciodata marimea arsenalului sau nuclear si ca multe dintre evaluarile sale se bazeaza pe datele Departamentului american al Apararii (DOD).
In 2021, imaginile din satelit comercial au dezvaluit ca China a inceput constructia a sute de noi silozuri de rachete in nordul teritoriului sau.
Hans M Kristensen, cercetator senior asociat in cadrul programului de arme de distrugere in masa al Sipri, a declarat „China a inceput o extindere semnificativa a arsenalului sau nuclear. Este din ce in ce mai dificil de pus in acord aceasta tendinta cu obiectivul declarat al Chinei de a avea doar fortele nucleare minime necesare pentru a-si mentine securitatea nationala.”
Franta (290) si Marea Britanie (225) sunt urmatoarele mari puteri nucleare din lume, iar arsenalul operational britanic este asteptat sa creasca si mai mult dupa ce, in urma cu doi ani, a anuntat ca isi mareste limita de la 225 la 260 de focoase.
Dintre cele 225 de focoase britanice, se spune ca 120 dintre ele sunt disponibile in mod operational pentru a fi lansate cu rachete balistice lansate de pe submarin (SLBM) Trident II D5, iar aproximativ 40 sunt transportate pe un submarin cu rachete balistice cu propulsie nucleara (SSBN) care patruleaza in permanenta.
Cu toate acestea, guvernul britanic a declarat ca nu va mai face publice cantitatile de arme nucleare, focoase sau rachete desfasurate, pe fondul cresterii tensiunilor globale.
Noua politica britanica este doar un semn al unei rupturi in cooperarea privind viitorul armelor nucleare.
SUA au suspendat dialogul bilateral de stabilitate strategica cu Rusia in urma invaziei din Ucraina, iar Kremlinul a anuntat ca isi suspenda participarea la ultimul tratat de control al armelor nucleare care mai exista si care limiteaza fortele nucleare strategice ale celor doi inamici din timpul Razboiului Rece.
Intre timp, guvernul rus a vorbit tot mai des despre riscul unui razboi nuclear de la invazia Ucrainei, la 24 februarie.
Putin a declarat ca a pus in stare de alerta maxima dispozitivul de descurajare nucleara al Rusiei.
De asemenea, el a declarat imediat dupa invazia in Ucraina ca consecintele pentru cei care vor sta in calea tarii sale vor fi „asa cum nu ati vazut niciodata in intreaga voastra istorie”.
De atunci, inarmarea armatei ucrainene de catre NATO a provocat un flux constant de amenintari nucleare din partea unor personalitati apropiate Kremlinului.
Dan Smith, director la Sipri, a declarat: „Ne indreptam spre una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii. Este imperativ ca guvernele lumii sa gaseasca modalitati de cooperare pentru a calma tensiunile geopolitice, pentru a incetini cursa inarmarilor si pentru a face fata consecintelor tot mai grave ale degradarii mediului si ale foametei mondiale in crestere.”
