Chinez arestat pentru că a criticat parada lui Xi Jinping: „A blasfemiat împotriva țării și a rănit sentimentele națiunii”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Bărbatul în vârstă de 47 de ani a făcut „declarații calomnioase și defăimătoare” online, a declarat joi seara poliția din Xiangyang, provincia Hubei, într-un comunicat citat de Bloomberg.

Bărbatul, al cărui nume complet nu a fost dezvăluit, a mărturisit că „a blasfemiat împotriva țării și a rănit sentimentele națiunii”, a declarat poliția.

Liderul chinez Xi Jinping a profitat de două evenimente atent orchestrate în această săptămână pentru a-și promova viziunea asupra unei ordini mondiale alternative, una care urmărește să plaseze țara sa în centrul jocului diplomatic, în detrimentul Statelor Unite, comentează France Presse.

Mark Zuckerberg a prezentat scuze oficiale guvernului indian

Acuzații oficiale la Kiev contra fostei ambasadoare a Ucrainei în SUA: corupție

De sâmbătă, el s-a întâlnit cu aproape 30 de lideri străini, între un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) și o paradă militară la Beijing care a marcat 80 de ani de la victoria Chinei asupra Japoniei.

Imaginile de miercuri cu Xi Jinping alături de președintele rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un, observând rachete, soldați și vehicule blindate, au devenit virale.

‘Beijingul transmite un mesaj de sfidare: nu se teme să-și susțină prietenii’, afirmă pentru AFP Wen-Ti Sung, profesor la Universitatea Națională Australiană.

Pe lângă Putin și Kim, președintele chinez i-a primit pe liderii Iranului, Indiei și Cubei, precum și pe cei ai mai multor țări din Asia de Sud-Est, Asia Centrală și Africa.

Summitul de la Tianjin (nord) și parada militară au oferit acestor lideri străini oportunități de a purta discuții bilaterale, proiectând imaginea Chinei ca arhitect al dialogului internațional.

Sprijinul afișat de OCS pentru palestinienii din Gaza și opoziția sa față de sancțiunile europene împotriva Iranului au confirmat, de asemenea, rolul organizației (care reunește zece țări, inclusiv China, India și Rusia) ca o contrapondere față de Statele Unite.

Cu toate acestea, nicio țară europeană sau americană majoră nu a trimis un lider la summit și la paradă.

‘China se poziționează ca purtător de stindard al unei lumi multipolare conduse de Sud, în fața narațiunii occidentale a unei ordini internaționale (…) dominate de Statele Unite’, subliniază Yu Jie de la think tank-ul britanic Chatham House.

Donald Trump pare să fi fost iritat de această secvență: în plină paradă militară, el a acuzat Beijingul, Moscova și Phenianul de ‘conspirație’ împotriva Washingtonului.

Mulți analiști consideră însă că politica președintelui american, în special tarifele sale, este un cadou pentru Beijing.

‘Incertitudinea sistemului internațional actual provine mai mult din unilateralismul lui Trump’ decât din strategia diplomatică a Chinei, consideră Wen-Ti Sung.

Sosirea în China, în ultimele zile, a unor lideri din țări tradițional apropiate de Statele Unite, precum India, Turcia și Vietnam, ilustrează schimbarea în curs.

Prim-ministrul indian Narendra Modi, prezent la Tianjin în prima sa vizită în China din 2018, a fost filmat râzând alături de Xi Jinping și Vladimir Putin.

India și China se află în prezent în mijlocul unui dezgheț diplomatic după ani de tensiuni.

Summitul și parada au fost ‘o lovitură diplomatică dată de Xi’, demonstrând că Beijingul ‘are opțiuni alternative în afara Occidentului’, spune Patricia M. Kim de la Brookings Institution.

Acest lucru este valabil mai ales având în vedere că Statele Unite, cu politica lor comercială, ‘își înstrăinează deja mulți’ dintre aliații săi, subliniază ea.

Joseph Torigian, profesor la Universitatea Americană, precizează de asemenea pentru AFP că Beijingul nu are doar câștiguri din acest moment diplomatic, adăugând că imaginile cu Putin, Kim și Xi împreună la paradă ‘riscă să dăuneze imaginii’ Beijingului.

Alegerea de către China a invitaților de onoare la paradă slăbește pretenția sa de a constitui o ‘ordine internațională alternativă credibilă’, consideră Yun Sun de la think tank-ul american Stimson Center.

‘Acest lucru ridică întrebarea dacă China nu are într-adevăr pe nimeni mai bun pe care să-l scoată în față pentru a demonstra sprijinul diplomatic pe care îl primește’, adaugă ea.

Demonstrația militară în sine, cu numeroase rachete balistice și arme laser, este posibil, de asemenea, să-i fi făcut pe unii participanți să se simtă inconfortabil, într-o regiune în care China este angajată în mai multe dispute teritoriale.

Însă este puțin probabil ca parada militară să ducă la o schimbare fundamentală de strategie din partea capitalelor străine față de Beijing, scrie Mick Ryan, cercetător asociat la think tank-ul american Center for Strategic and International Studies (CSIS).

‘Această paradă le-ar putea întări poziția celor care fac deja compromisuri cu China’, spune Ryan. Altora, ‘le-ar putea întări convingerile’, subliniază el.