Cinci moduri in care s-a schimbat economia globala din cauza invaziei din Ucraina
Invazia Rusiei in Ucraina a trimis unde de soc in economia globala, iar acum, la un an de la inceputul atacului, lumea este fundamental schimbata, scrie The Guardian.
Tendintele care erau deja in miscare s-au accelerat, pe masura ce nevoia de a renunta la combustibilii fosili in favoarea unor surse de energie mai ecologice si regenerabile a devenit mai urgenta. Preturile alimentelor au crescut vertiginos, ceea ce a dus la cresterea foametei in tarile in curs de dezvoltare si a obligat guvernele, intreprinderile si oamenii sa se adapteze la schimbari de durata. In cele ce urmeaza, analizam cinci moduri in care s-a schimbat economia globala:
Inflatia
Cresterea brusca a preturilor globale la energie de la debutul invaziei a dus inflatia in economiile avansate la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, micsorand veniturile gospodariilor si afectand cresterea economica. In Regatul Unit, cresterea facturilor la gaz si electricitate a dus inflatia la un varf de 11,1% in octombrie, cel mai ridicat nivel din 1981 incoace.
Valul de inflatie a determinat bancile centrale sa majoreze ratele dobanzilor, ceea ce a dus la cresterea costurilor de imprumut pentru gospodarii si intreprinderi. Costurile creditelor ipotecare in Marea Britanie si in alte cateva tari au crescut brusc, alimentand temerile legate de un colaps imobiliar.
Economistii se asteapta ca inflatia sa se raceasca rapid in urmatoarele luni, pe masura ce cresterea initiala a preturilor la energie iese din calculul pentru cresterea anuala a costurilor vietii. Cu toate acestea, preturile la gaz si electricitate raman mult mai mari decat inainte de invazie.
Jim Watson, director al Institutului pentru resurse durabile al University College London, a declarat: „Pana in aprilie, facturile gospodariilor din Marea Britanie se vor fi triplat in decurs de doi ani, impingand alte milioane de gospodarii in saracia energetica”.
Tranzitie ecologica
Natiunile occidentale s-au straduit sa isi reduca dependenta de petrolul si gazele rusesti prin crearea de rezerve interne. Putin a accelerat, de asemenea, fara sa vrea, tranzitia catre energiile regenerabile.
O noua analiza a Zero Carbon Analytics arata ca UE a gasit deja inlocuitori pentru aproape 75% din importurile de gaze fosile rusesti si ca cererea globala de gaze s-a stabilizat pentru prima data. „Inainte de invazia sa in Ucraina, Rusia era de departe cel mai mare exportator de petrol si gaze naturale din lume”, se arata in raport. „De la razboi incoace, pozitia sa s-a diminuat grav. Fluxurile de gazoducte ale Rusiei catre Europa s-au prabusit cu 80% in doar un an. In acelasi timp, alternativele mai putin poluante la combustibilii fosili rusi cresc rapid – capacitatea de energie regenerabila la nivel mondial a crescut cu aproximativ un sfert in 2022.”
Seb Kennedy, de la compania de consultanta TransitionZero, a declarat ca Europa construieste acum surse de energie regenerabila intr-un ritm mai rapid: „Anul trecut a fost marcat de o schimbare fundamentala de la energia pe baza de carbune si gaz, sprijinul pentru energiile regenerabile capatand o noua urgenta care nu da semne de disparitie.”
Dezvoltare globala
Rusia si Ucraina sunt, respectiv, cel mai mare si al cincilea exportator de grau din lume, reprezentand aproape o treime din exporturile globale. Ele sunt, de asemenea, producatori importanti de ingrasaminte si de alte produse de baza esentiale. Pe masura ce razboiul intrerupe aceste livrari, preturile alimentelor au crescut vertiginos la niveluri fara precedent.
In timp ce acest lucru a ridicat provocari la nivel global, natiunile in curs de dezvoltare care sunt importatoare nete de alimente sunt deosebit de expuse. Tarile din Africa de Nord si Orientul Mijlociu se numara printre cei mai mari cumparatori de grau rusesc si ucrainean.
Dar aceste tari mai sarace se confrunta cu o dubla lovitura. Masura luata de Rezerva Federala a SUA de a majora ratele dobanzilor ca raspuns la inflatia in crestere a dus la cresterea valorii dolarului, ceea ce a facut ca tarile in curs de dezvoltare sa fie mai costisitoare pentru importul de bunuri si sa imprumute bani pe pietele globale in moneda americana.
Comert
Comertul international era deja fragmentat inainte de invazia rusa, dar tendinta s-a accelerat in ultimul an, pe fondul cresterii tensiunilor geopolitice si a preocuparilor legate de securitatea lantului de aprovizionare. Dupa perturbarile provocate de Covid, si cu ochii pe conflict si pe schimbarea relatiilor globale, companiile au facut presiuni pentru a relocaliza productia, aducand-o mai aproape de casa.
Rusia insasi a avut relativ putine legaturi de export cu restul lumii – comercializeaza in principal produse de baza – dar s-a vazut si mai izolata ca urmare a sanctiunilor. Cu toate acestea, acestea au fost aplicate in principal de tarile occidentale; comertul Rusiei cu Asia, Orientul Mijlociu, Africa si America Latina a crescut.
Ian Stewart, economist-sef in Marea Britanie la firma de contabilitate Deloitte, a declarat: „Atractia materiilor prime ieftine din Rusia stimuleaza evitarea sanctiunilor la o scara nemaiintalnita pana acum. Petrolul rusesc evitat de UE si-a gasit clienti in China, India si Turcia.”
Sfarsitul oligarhilor?
Oligarhii rusi au pierdut aproape 95 de miliarde de dolari anul trecut ca urmare a sanctiunilor: ei pierd 330 de milioane de dolari pe zi de cand Kremlinul si-a lansat invazia. Au fost ridicate intrebari cu privire la faptul ca influenta elitei de afaceri a tarii, conectata politic, a fost diminuata permanent, dupa ani de zile in care a acumulat proprietati luxoase la Londra, superyahturi si cluburi de fotbal.
Roman Abramovici, fostul proprietar al clubului Chelsea FC, a fost cel mai mare perdant, vazandu-si averea scazand cu 57%, pana la 7,8 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg al miliardarilor.
Cu toate acestea, exista semne ca represiunea nu a functionat atat de bine pe cat se spera. Aplicarea sanctiunilor s-a dovedit a fi inegala, reglementarile variind foarte mult de la o tara la alta. In Regatul Unit, progresele inregistrate in ceea ce priveste eliminarea lacunelor din normele de transparenta au fost lente. Intre timp, oligarhilor li s-a oferit adapost in jurisdictii din afara zonei de sanctiuni, cum ar fi Turcia si Emiratele Arabe Unite.
