Au apărut între timp și noi informații despre profilul său. Bărbatul avea de peste trei decenii permis de conducere și figura în evidențe cu o singură abatere rutieră minoră. Testele făcute după accident au arătat că nu consumase alcool sau droguri.
Principala necunoscută rămâne însă ce s-a întâmplat în secundele în care mașina a traversat sensul giratoriu și a ajuns pe trotuar. Surse medicale și judiciare citate de mai multe publicații susțin că șoferul ar fi putut suferi o criză de epilepsie. Poliția nu a confirmat oficial această cauză și precizează că toate ipotezele sunt încă investigate.
Informațiile obținute după accident conturează un profil rutier care, până marți seară, nu indica un șofer cu un istoric de încălcări grave ale regulilor de circulație.
Potrivit relatărilor locale bazate pe informații ale Poliției, bărbatul avea permis de conducere de peste 30 de ani și figura cu o singură abatere minoră în această perioadă. Camerele de supraveghere analizate de anchetatori ar fi surprins mașina și înaintea accidentului, pe strada Lungă, iar comportamentul la volan nu ar fi indicat până în apropierea sensului giratoriu viteză excesivă sau manevre agresive.
Polițiștii au stabilit deja că șoferul nu consumase alcool și nici substanțe psihoactive.
Surse Digi24 au indicat că bărbatul ar fi suferit o criză de epilepsie în timp ce conducea. Informații similare au fost atribuite și unor surse medicale din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov.
Potrivit acestora, șoferul s-ar mai fi confruntat în trecut cu astfel de probleme medicale. Această informație nu a fost însă confirmată până în acest moment printr-un document medical făcut public sau printr-un anunț oficial al anchetatorilor.
Soția șoferului, ajunsă după accident la fața locului, ar fi menționat la rândul său posibilitatea unei crize epileptice, potrivit informațiilor apărute în presă.
IPJ Brașov a fost mult mai prudent. Instituția a anunțat încă din seara accidentului că este verificată „inclusiv o posibilă cauză medicală”, fără să indice o anumită afecțiune.
Șoferul a fost și el rănit în urma accidentului și a fost transportat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. Potrivit informațiilor apărute ulterior, bărbatul ar fi fost găsit inconștient, însă nu a rămas internat după evaluarea medicală.
O eventuală confirmare a diagnosticului de epilepsie nu înseamnă automat că șoferul nu putea deține permis.
Normele medicale în vigoare în România prevăd însă condiții precise. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.162/2010 stabilește că „crizele de epilepsie sau alte tulburări subite ale stării de conștiență” reprezintă un pericol grav pentru siguranța rutieră atunci când apar la volan.
Pentru șoferii obișnuiți, din grupa 1 – aici intră inclusiv permisul categoria B –, o persoană cu epilepsie poate fi declarată aptă pentru conducere după cel puțin un an fără crize, în urma evaluării medicale corespunzătoare. Capacitatea de a conduce trebuie monitorizată până la împlinirea unei perioade de cel puțin cinci ani fără crize.
În cazul unei prime crize neprovocate sau al unei crize izolate, normele prevăd posibilitatea declarării persoanei ca aptă după șase luni fără o nouă criză și după evaluare medicală. O pierdere a stării de conștiență trebuie analizată în funcție de riscul ca episodul să se repete în timpul conducerii.
De aceea, dacă ipoteza medicală va fi confirmată, una dintre întrebările esențiale ale anchetei va fi istoricul exact al eventualelor crize și situația avizelor medicale ale șoferului.
Pietonii loviți erau un tânăr din Piatra Neamț și doi cetățeni germani.
Tânărul român avea 26 de ani, iar turistul german care a murit avea 34 de ani. Cel de-al doilea cetățean german, în vârstă de 31 de ani, a supraviețuit, dar a fost transportat în stare gravă la spital.
Victima supraviețuitoare a fost internată la Terapie Intensivă cu politraumatisme, intubată și ventilată mecanic.