Cine sunt judecătorii CCR care au votat pentru ”amendamentul Fritz”: toți trei de PSD, unul de la UDMR și cel propus de Iohannis

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Potrivit informațiilor obținute din surse apropiate Curții, cei cinci judecători care au format majoritatea sunt Asztalos Csaba-Ferenc, Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc.

Trei dintre cei cinci – Deliorga, Stan și Busuioc – au ajuns la CCR la propunerea PSD. Asztalos a fost propus de UDMR, iar Mihaela Ciochină a fost numită direct de fostul președinte Klaus Iohannis.

Câtă cofeină este prea multă și când începe inima să resimtă efectele

ICE își schimbă tactica. Operațiunile rapide care îi sperie pe imigranții din New Jersey

Alți trei judecători au votat împotriva constituționalității prevederii.

Trei dintre cele cinci voturi decisive, de la judecători propuși de PSD

Cristian Deliorga este judecător CCR din 2019 și a fost propus explicit de grupul parlamentar PSD. Senatul l-a numit cu 70 de voturi pentru și 34 împotrivă. La acel scrutin, PNL îl propusese pe Daniel Fenechiu, iar USR pe Ovidiu Mircea Ursuța Daraban.

Gheorghe Stan a ajuns tot în 2019 la Curtea Constituțională, în urma unei propuneri PSD. Camera Deputaților l-a validat cu 174 de voturi pentru și 94 împotrivă. Stan era la acel moment procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, cunoscută drept Secția Specială.

Cel de-al treilea judecător din majoritatea de luni propus de PSD este Mihai Busuioc. Acesta a fost nominalizat de grupul senatorial PSD și numit de Senat în iunie 2025, cu 79 de voturi pentru și 36 împotrivă. Busuioc l-a înlocuit la CCR pe Marian Enache.

Prin urmare, PSD, partidul care a introdus în Parlament prevederea denumită de adversari „amendamentul Fritz”, a avut trei foști candidați proprii printre cei cinci judecători care au votat luni pentru constituționalitatea textului.

Asztalos Csaba, propunerea UDMR

Al patrulea vot pentru constituționalitatea prevederii a venit, potrivit surselor, de la Asztalos Csaba-Ferenc.

Fostul președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a devenit judecător constituțional în 2025, fiind propus de UDMR. Camera Deputaților l-a validat cu 195 de voturi pentru și 73 împotrivă. Contracandidatele sale au fost Verginia Vedinaș, propusă de S.O.S. România, și Lăcrămioara Axinte, propusă de AUR.

Asztalos fusese desemnat luni și noul judecător raportor în dosarele privind Legea integrității, după ce Simina Tănăsescu a renunțat la această calitate în contextul scandalului provocat de întâlnirea cu Ilie Bolojan.

Mihaela Ciochină, numită direct de Klaus Iohannis

Al cincilea vot al majorității a aparținut Mihaelei Ciochină.

În cazul acesteia nu se poate vorbi, în sens formal, despre o propunere a unui partid. Ciochină a fost numită direct judecător CCR în mai 2022 de președintele de atunci, Klaus Iohannis, prin decret prezidențial, pentru un mandat de nouă ani.

Înainte de a ajunge la Curtea Constituțională, Mihaela Ciochină fusese consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis în cadrul Departamentului Constituțional-Legislativ, funcție pe care o ocupa din 2015.

CCR are în prezent nouă judecători: Elena-Simina Tănăsescu, Asztalos Csaba-Ferenc, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dacian-Cosmin Dragoș, Dimitrie-Bogdan Licu, Laura-Iuliana Scântei și Gheorghe Stan. Componența actuală rezultă și din deciziile publicate de Curte în Monitorul Oficial.

Un vot de 5 la 3 pentru prevederea care îl poate lăsa pe Fritz fără mandat

CCR a stabilit luni, cu majoritate de voturi, că este constituțională încetarea de drept, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a funcției sau demnității publice în situațiile prevăzute de noul act normativ.

USR și PNL contestaseră textul susținând că acesta încalcă principiul neretroactivității legii prevăzut de articolul 15 din Constituție.

Dominic Fritz a anunțat după pronunțare că, în cazul promulgării legii, mandatul său de primar ar urma să înceteze după 30 de zile și a acuzat CCR că a validat „o sancțiune retroactivă”. Liderul USR a anunțat că va continua disputa la CEDO.

CCR a admis, în schimb, alte critici din sesizările asupra Legii integrității. Sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” a fost declarată neconstituțională în unanimitate, iar Curtea a eliminat și prevederi referitoare la publicarea unor informații financiare din declarațiile de interese.