Ciordache si Corlatean, pusi la punct in fata CCR de consilierul prezidential Mihaela Ciochina: „Nu exista un blocaj la nivelul activitatii Parlamentului”

politica

Consilierul prezidential Mihaela Ciochina a sustinut luni, la Curtea Constitutionala, ca prin desemnarea lui Ludovic Orban ca premier nu s-a creat niciun blocaj al activitatii Parlamentului.

„Nu exista un blocaj la nivelul activitatii Parlamentului, cata vreme mecanismul efectiv de autoreglare a raporturilor interinstitutionale in cadrul procedurii de investitura a Guvernului, ce implica actiunea directa si nemijlocita a senatorilor si deputatilor, se afla in derulare, acest mecanism se afla in derulare”, a spus Mihaela Ciochina.

In opinia sa, derularea audierii candidatilor la functiile de ministri si apoi programarea unei sedinte pentru votul de investitura demonstreaza ca Parlamentul functioneaza in mod normal.

„Chiar astazi, peste cateva ore, este programata sedinta comuna a celor doua Camere in vederea acordarii votului de incredere. In acest context, cererea apare exclusiv ca o expresie a nemultumirii de natura pur politica a unui partid politic (…) ai carui exponenti sunt chiar autorii sesizarii, si nu ca o expresie a unei imposibilitati de functionare institutionala a Parlamentului. In opinia noastra, cata vreme este reglementat un mecanism de autoreglare, nu se justifica interventia Curtii Constitutionale”, a afirmat reprezentanta Administratiei Prezidentiale.

Vicepresedintele Camerei Deputatilor Florin Iordache a sustinut luni, la Curtea Constitutionala, ca alegerile anticipate trebuie declansate doar in cazul nefunctionarii Parlamentului, nu ca rezultat al unei actiuni politice a sefului statului.

„Alegerile anticipate trebuie sa fie exclusiv consecinta lipsei de functionare a Parlamentului si nu un scop politic al presedintelui sau al unei minoritati parlamentare rezultate din alegeri. In niciun caz Legislativul nu poate fi pus in situatia de a da votul de incredere unui guvern sub presiunea pierderii mandatului”, a spus Iordache.

In opinia sa, pozitia presedintelui Klaus Iohannis echivaleaza cu un atac la adresa unei alte autoritati, in cazul de fata Parlamentul.

„Constatam ca aceasta obligatie a presedintelui este o veritabila obligatie de diligenta, nu o etapa formala, lipsita de continut. Presedintele Romaniei nu-si poate exercita atributiile constitutionale referitoare la desemnarea candidatului la functia de prim-ministru cu scopul deliberat de a declansa o criza parlamentara pentru a dizolva Parlamentul, conferind astfel acestei competente o noua conotatia neconstitutionala. Aceasta situatie ar echivala cu un atac la adresa unei alte autoritati publice”, a argumentat Florin Iordache.

La randul sau, presedintele interimar al Senatului, Titus Corlatean, a afirmat luni, la Curtea Constitutionala, ca primele semne ale conflictului juridic dintre Parlament si presedintele Klaus Iohannis au aparut la inceputul acestui an.

„Conflictul juridic care opune Parlamentul presedintelui Romaniei nu este de data foarte recenta, au fost semne (…) care au devenit evidente la inceputul lunii ianuarie 2020”, a spus Corlatean, care a citat declaratii ale presedintelui Iohannis referitoare la intentia declansarii alegerilor parlamentare anticipate.

„La baza conflictului juridic de natura constitutionala cu care Curtea Constitutionala a fost sesizata se afla vointa presedintelui Romaniei si a Guvernului de a recurge ilegitim la proceduri constitutionale democratice pentru a-si atinge exclusiv scopuri politice (…), afectand grav in acest mod functionarea Parlamentului, pe care il impiedica sa-si duca la bun sfarsit mandatul”, a afirmat presedintele interimar al Senatului.

In opinia sa, Guvernul Orban nu are nicio sansa sa treaca de votul Parlamentului in actualul context politic.

CCR dezbate, luni, sesizarea referitoare la un conflict juridic de natura constitutionala intre presedinte si Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, in functia de premier.

Potrivit documentului semnat de presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, conflictul consta in „exercitarea in mod discretionar a atributiilor presedintelui, astfel cum acestea sunt reglementate de Constitutie, de desemnare, in data de 6 februarie, a candidatului Ludovic Orban la functia de prim-ministru”.

La inceputul sedintei, presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, a anuntat conexarea celor doua cereri formulate de presedintii Senatului si Camerei Deputatilor.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: