Citu pleaca triumfator de la Palatul Victoria: „Am obtinut cea mai mare crestere a PIB din UE. Suntem printre primele 4 state UE la revenirea economica”
Florin Citu a prezentat, joi, la incheierea mandatului, bilantul activitatii Guvernului pe care l-a condus ca premier. El se lauda cu obtinerea celei mai mari crestere a PIB din Uniunea Europeana, Romania situandu-se intre primele state din UE ca revenire economica, adoptarea Planului National de Redresare si Rezilienta sau masurile „Fara taxe noi” si mentinerea deschisa a economiei.
„Florin Citu a preluat mandatul in fruntea Executivului in decembrie 2020, mandat in care a reusit sa obtina cea mai mare crestere a Produsului Intern Brut din Uniunea Europeana, Romania situandu-se intre primele patru state din UE ca revenire economica. Dezideratul Guvernului Citu a fost obtinerea unei cresteri economice bazata pe investitii, si mai putin pe consum, astfel incat cresterea sa fie una sustenabila. In paralel, reformele au fost o prioritate a Guvernului condus de premierul Florin Citu, iar adoptarea Planului National de Redresare si Rezilienta garanteaza asigurarea unei temelii pentru dezvoltarea si modernizarea Romaniei.
In total, PNRR prevede 64 de reforme si 107 investitii in toate domeniile, tara noastra urmand sa beneficieze de 29,2 miliarde de euro. In aceasta perioada au fost implementate cele mai multe masuri de digitalizare a administratiei publice din ultimii 30 de ani. ‘Fara taxe noi’ si mentinerea deschisa a economiei sunt alte angajamente respectate de premierul Florin Citu, masuri care au asigurat predictibilitate pentru mediul de afaceri.
Guvernul Citu a reusit, in ciuda conditiilor restrictive impuse de persistenta crizei din sanatate, sa isi indeplineasca angajamentul de a incepe consolidarea fiscala. Executia bugetara la 10 luni a condus la un deficit al bugetului de putin peste 4%, fata de tinta de 7,13% pentru intregul an. Cifrele preliminare pentru 11 luni indica o crestere marginala a deficitului, ceea ce lasa un spatiu fiscal foarte mare pentru ultima luna din an”, arata in document.
Bilantul aminteste de cresterea economica, dar si de „schimburile internationale de bunuri au inceput sa se intensifice, astfel ca in primele 9 luni ale anului 2021 exporturile de bunuri (FOB) ale Romaniei au inregistrat o majorare cu 21,7% fata de perioada corespunzatoare a anului 2020 si au insumat valoarea de 54,5 mld. euro, in timp ce importurile de bunuri (CIF) s-au ridicat la o valoare de 71,3 mld. euro, cu 23,2% in crestere fata de perioada similara a anului 2020”.
De asemenea, bilantul mentioneaza rata somajului in Romania care „se mentine la un nivel semnificativ mai redus fata de media UE, fiind consemnata o recuperare pronuntata a locurilor de munca pierdute anul trecut in contextul crizei sanitare”.
„Cresterea accelerata a preturilor de consum nu afecteaza doar Romania, ci este o problema globala. Desi inflatia atinge valori tot mai ridicate in Romania, evolutia este una regionala, cu presiuni similare asupra preturilor: in principal perturbari pe lanturile de aprovizionare, precum si costuri mai ridicate ale energiei. In Romania, contributia preturilor aflate in afara sferei de influenta a politicii monetare (volatile-legume, fructe, oua, combustibili; administrate; tutun si alcool; energie electrica si gaze naturale) explica peste 50% din dinamica inflatiei in primele 10 luni ale anului (in octombrie ajungand sa explice 72%). Prognozele indica o decelerare a preturilor in cursul anului viitor, ca urmare a diminuarii distorsiunilor pe lanturile de aprovizionare la nivel global, dar si pe fondul unui efect de baza ridicat din acest an”, mai indica documentul, citat de news.ro.
Cabinetul Citu nu a introdus noi taxe
Guvernul condus de Florin Citu si-a luat angajamentul de a nu introduce taxe noi in mandatul sau, iar promisiunea a fost respectata, mai arata sursa citata.
„In plus, Executivul Citu a corectat masurile cu impact economic negativ asupra mediului economic intern si asupra puterii de cumparare a populatiei.
Printre acestea: a fost eliminata supra-accizei la carburanti; a fost eliminata supra-impozitarii contractelor de munca cu timp partial (part-time); a fost eliminat sistemului ineficient si birocratic al platii defalcate a TVA (split TVA); au fost eliminate masurile anti-economice promovate de Guvernul anterior prin: eliminarea supra-taxarii unor sectoare precum comunicatiile, sectorul financiar-bancar, sectorul energetic, a acelor conditii pentru administratorii pilonului II de pensii si desfiintarea fondului de dezvoltare si investitii”, conform documentului.
De asemenea, a fost luata masura scutirii de la plata impozitului specific domeniului HORECA pana la finalul anului si a fost reintrodus somajul tehnic pentru angajati, in contextul pandemiei.
Tot pana la finalul anului, a fost prelungit programul IMM Invest, program care include si Agro IMM Invest. Guvernul Citu a introdus sistemul E-FACTURARE pentru mediul de afaceri. Un sistem care va aduce venituri mai mari la buget si transparenta in cheltuirea banilor publici.
Executia la 10 luni arata consolidarea fiscala
Guvernul Citu si-a incheiat mandatul cu o executie la 10 luni cu un deficit de 4,03% din PIB, fata de deficitul de 7,01% din PIB inregistrat la aceeasi perioada a anului 2020.
Executia la 10 luni arata ca incasarile veniturilor din economie au crescut cu 43,1 miliarde lei mai mult fata de perioada similara a anului 2020, si cu 38,1 miliarde lei fata de 10 luni 2019.
„Cheltuielile pentru investitii au fost pe primele 10 luni in suma de 38,19 mld lei, in crestere cu 7,7% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent cand au fost in suma de 35,47 mld lei, mai mult de 50% fiind finantate proiectele din europene. Platile cu caracter exceptional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 mld lei. Cheltuielile de personal au insumat 91,84 mld lei, in crestere cu 1,5% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Exprimate ca pondere in PIB, cheltuielile de personal reprezinta un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai putin fata de aceeasi perioada a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, platile reprezentand stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 70,35 milioane lei, precum si alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical si auxiliar implicati in activitatile cu pacientii diagnosticati cu COVID-19 de aproximativ 2 miliarde lei”, potrivit sursei mentionate.
Consolidarea fiscala a fost realizata fara cresteri de taxe, pe baza unei colectari imbunatatite prin conformare voluntara, ceea ce demonstreaza ca o atitudine prietenoasa fata de mediul de afaceri este si in beneficiu statului, mai spune documentul.
Colectarea veniturilor bugetare
Printre realizari sunt mentionate si veniturile bugetare colectate. Astfel, in primele 10 luni ale anului 2021, ANAF a colectat venituri bugetare nete de 253,43 mld lei, mai mari cu 18% fata de 2020, respectiv cu 14% fata de 2019, ceea ce reprezinta 40 mld. lei in plus fata de 2020 si respectiv 31,5 mld. lei mai mult decat in 2019, in conditiile in care TVA rambursat este mai mare cu 5 mld. lei decat in 2019.
