Clotilde – linsata, Negoita – adulat. Negoita a bagat 12 milioane de lei in propaganda la A3, RTV, Digi si pe numeroase site-uri

politica

Primarul Sectorului 3, Robert Negoita, a alocat in 2019 si 2020 peste 12 milioane de lei din banii publici pentru propaganda la principalele televiziuni de stiri si pe mai multe site-uri cu trafic mare. Negoita s-a bucurat astfel de o imagine foarte buna, criticile lipsind aproape cu desavarsire.

Conform unei anchete publicate de buletin.de, Digi24, Digi Sport, Antena 3 si Romania TV au primit cele mai mari sume din partea Primariei Sectorului 3. Robert Negoita a investit sute de mii de lei si in radio, online, dar si in presa scrisa. Facturile au fost tinute secret pana recent.

„Sectorul 3, cei mai buni!”, acesta este mesajul care a fost distribuit intens de presa din Romania in ultimii doi ani. Primarul sectorului 3, Robert Negoita, a platit peste 12 milioane de lei in 2019 si 2020 pentru publicitate. Desi proiectele erau de interes local, el a ales sa le promoveze la televiziuni nationale, in prime time.

Citeste si: Armand reafirma ca Antena 3 nu va mai primi niciun leu de la Sectorul 1: „E disperare la aceasta televiziune pentru ca de cand sunt eu primar nu mai intra banii cetatenilor din sector in conturile lor”

Cele 12 milioane alocate pentru propaganda reprezinta mai mult de 6 ori decat bursele scolare acordate in 2020 in Sectorul 3.

Digi24 si Digi Sport au primit cea mai mare suma dintre toate redactiile: aproape 2.4 milioane de lei pentru publicitate in 2019 si 2020. Imediat dupa vine Antena 3, cu 2.1 milioane de lei, urmata apoi de Romania TV cu aproape 1.7 milioane de lei.

In online s-au investit 2.6 milioane de lei. Sute de aparitii tip advertorial cu informatii despre proiectele lui Robert Negoita au fost afisate in anul electoral pe site-uri precum hotnews.ro, ziare.com, stiripesurse.ro, cancan.ro, libertatea.ro si gsp.ro.

Ionut Codreanu, analist media in cadrul Active Watch, a declarat pentru buletin.de ca independenta si credibilitatea presei sunt afectate de astfel de practici. Mai mult, o cercetare de anul acesta a scos la suprafata faptul ca aceste tipuri de colaborari alimenteaza auto-cenzura in redactii.

„Astfel de practici nu fac altceva decat sa erodeze si mai mult credibilitatea si independenta editoriala a institutiilor de presa, dar afecteaza si participarea publica.

Din pacate, acest tip de campanii hibrid nu sunt reglementate de codurile electoral si audiovizual. Anul trecut, de exemplu, am avut o inflatie de reclame comandate de autoritati locale in sloturile de publicitate comerciala, atat in perioada pre-electorala, cat si in timpul campaniei.

E oarecum paradoxal apetitul unor administratii pentru campanii ample de auto-promovare, in contrast cu dorinta de a raspunde la informatii de interes public. Desi Legea Administratiei Publice Locale si Codul Administrativ au prevederi clare privind transparenta decizionala si informatiile de interes public, edilii investesc masiv in campanii de marketing. Nu intamplator, aceste campanii se deruleaza in context electoral, campaniile fiind finantate din bugetele locale.

Intr-o cercetare de anul acesta, in care am documentat principalele dificultati ale presei, mai multi jurnalisti din presa nationala si locala au aratat ca aceste colaborari, ambalate in campanii publicitare sau “proiecte speciale”, alimenteaza auto-cenzura din redactii. In unele redactii din tara cenzura este mult mai explicita, jurnalistii fiind descurajati sa investigheze activitatea administratiilor locale sau ale companiilor apropiate. Este greu de estimat amplitudinea acestui fenomen, dar, daca ne uitam la problemele endemice din comunitatile locale, unde “n-o sa se schimbe nimic”, dar si la lipsa de transparenta in guvernare, parca intuiesti ca una dintre cauze este tocmai lipsa unor caini de paza. Unii caini sunt bine hraniti, cu instinctele diminuate, altii sunt pusi cu botul pe labe”, a spus Condrea.

Mai mult despre:

Comentarii: